14 definiții pentru plăvan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂVAN, -Ă, plăvani, -e, adj. (Pop.; despre boi și vaci) Cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu; (despre părul boilor sau al vacilor) de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. ♦ (Substantivat, m.) Bou. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -an.

PLĂVAN, -Ă, plăvani, -e, adj. (Pop.; despre boi și vaci) Cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu; (despre părul boilor sau al vacilor) de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. ♦ (Substantivat, m.) Bou. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -an.

plăvan, ~ă [At: ALECSANDRI, POEZII, 41 / V: (reg) plevan[1] / E: plav2 + -an] 1 a (Pop; d. boi și vaci) Cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu. 2 a (D. părul boilor și vacilor) De culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. 3 a (Pex; d. lână) Care are culoarea albă-gălbuie sau albă-cenușie. 4 sm Bou cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu. 5 a (Reg; d. oameni sau părul lor) Blond. 6-7 sf, a (Șîs poamă ~ă) Plăvaie (4-5).

  1. În original, fără accent — LauraGellner

PLĂVAN, -Ă, plăvani, -e, adj. (Despre boi și vaci) Cu părul alb-cenușiu sau alb-gălbui. Se vedeau pluguri cu boi plăvani arînd, însoțite de țărani în straiuri albe. SADOVEANU, N. E. 37. Carele încărcate se fereau cu boii plăvani în șanțuri. C. PETRESCU, R. DR. 101. Noroc bun!... Pe cîmpul neted ies romînii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în cîte șese trag, se opintesc în juguri. ALECSANDRI, P. A. 120. ◊ (Substantivat) Bou. Urca puntea de-a-ndăratelea... iar plăvanul îl urma liniștit, blînd. GALAN, Z. R. 163.

PLĂVAN ~ă (~i, ~e) pop. 1) (despre părul vitelor) Care este de culoare alb-gălbuie sau alb-cenușie. 3) și substantival (despre vite, mai ales despre boi) Care are părul de culoare alb-gălbuie sau alb-cenușie. 3) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă; blond. /plav + suf. ~an

plăvan a. cu părul plăviț: boi plăvani AL. [Slav. PLAVŬ, alb].

plăván, -ă adj. (d. vsl. plavŭ, alb, plavĭnŭ, galben, rudă cu lat. flavus, blond, galbus, gálbinus, galben verziŭ, și fulvus, roșcat). De coloare gălbie saŭ cărămizie foarte deschisă, vorbind de păru boilor. – În est și plăváĭ, -áĭe (după bălaĭ, -aĭe).

plevan, ~ă a vz plăvan

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plăvan (pop.) adj. m., pl. plăvani; f. plăva, pl. plăvane

plăvan (pop.) adj. m., pl. plăvani; f. plăvană, pl. plăvane

plăvan adj. m., pl. plăvani; f. sg. plăvană, pl. plăvane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLĂVAN adj. v. bălai, bălan, blond, galben.

plăvan adj. v. BĂLAI. BĂLAN. BLOND. GALBEN.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

plăvan (plăvană), adj. – Bălan. – Var. plăvîi, plăviu, plăviț. Sl. plavŭ „alb”, plavinŭ „bălan” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 262), cf. slov. plavec „bou bălan”. Se folosește mai ales ca nume de bou; doar plăviță se zice și despre femeile blonde și înv. despre orice obiect auriu sau gălbui; cf. Coresi: căutați pămînturile, că sînt plăvițe, spre seceriș sînt. Cf. plăvaie, s. f. (varietate de struguri), format ca bălaie din bălan.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

plăvan, plăvani s. m. (peior.) bărbat înalt; vlăjgan, huidumă.

Intrare: plăvan
plăvan adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăvan
  • plăvanul
  • plăvanu‑
  • plăva
  • plăvana
plural
  • plăvani
  • plăvanii
  • plăvane
  • plăvanele
genitiv-dativ singular
  • plăvan
  • plăvanului
  • plăvane
  • plăvanei
plural
  • plăvani
  • plăvanilor
  • plăvane
  • plăvanelor
vocativ singular
plural
plevan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plăvan, plăvaadjectiv

  • 1. popular (Despre boi și vaci) Cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu; (despre părul boilor sau al vacilor) de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se vedeau pluguri cu boi plăvani arînd, însoțite de țărani în straiuri albe. SADOVEANU, N. E. 37. DLRLC
    • format_quote Carele încărcate se fereau cu boii plăvani în șanțuri. C. PETRESCU, R. DR. 101. DLRLC
    • format_quote Noroc bun!... Pe cîmpul neted ies romînii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în cîte șese trag, se opintesc în juguri. ALECSANDRI, P. A. 120. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat masculin Bou. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bou
      • format_quote Urca puntea de-a-ndăratelea... iar plăvanul îl urma liniștit, blînd. GALAN, Z. R. 163. DLRLC
etimologie:
  • regional Plav (despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie”, din limba slavă (veche)) + -an. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.