5 definiții pentru polițar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
polițar sm [At: I. GOLESCU / V: (reg) ~er s / Pl: ~i / E: polițai] (Îrg) Polițist (1).
polițer sm vz polițar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
polițáĭ m., pl. tot așa (rus. [d. germ] policaĭ-, policeĭ- saŭ polic- méĭster, maestru polițiiĭ). Chestor, șefu poliții unuĭ oraș (numit prefect de poliție în orașele marĭ). – Pop. și polițár.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
POLIȚAR s. v. polițai, polițist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
polițar s. v. POLIȚAI. POLIȚIST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: polițar
polițar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
polițer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)