9 definiții pentru precomandă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRECOMANDĂ, precomenzi, s. f. Comandă făcută pentru o marfă înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare. – Pre1- + comandă.
PRECOMANDĂ, precomenzi, s. f. Comandă făcută pentru o marfă înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare. – Pre1- + comandă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
precomandă sf [At: SFC I, 15 / Pl: ~menzi / E: pre- + comandă] (Rar) Comandă făcută pentru o marfă, înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECOMANDĂ s.f. Alegerea, dintr-un catalog sau dintr-o listă a unor cărți sau publicații care urmează să fie comandate cînd colectura le poate livra. [< pre- + comandă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRECOMANDĂ s. f. comandă prealabilă. (< pre- + comandă)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
precomandă s. f. (com.) Comandă prealabilă ◊ „I.C.L. «Mobila» a reluat, de curând, sistemul precomenzilor.” I.B. 31 V 83 p. 2. ◊ „Modalitățile de desfășurare a activității de precomandă s-au stabilit de către ICL Mobila, împreună cu cele 5 întreprinderi producătoare [...]” I.B. 28 IX 84 p. 3 (din pre- + comandă; DN3, DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PRECOMANDĂ ~enzi f. Comandă făcută pentru o marfă înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare. /pre- + comandă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
precomandă s. f., g.-d. art. precomenzii; pl. precomenzi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*precomandă s. f., g.-d. art. precomenzii; pl. precomenzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
precomandă s. f., pl. precomenzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F67) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
precomandă, precomenzisubstantiv feminin
- 1. Comandă făcută pentru o marfă înainte de a fi fabricată sau pusă în vânzare. DEX '09 DEX '98 MDN '00 NODEX
- diferențiere Alegerea, dintr-un catalog sau dintr-o listă a unor cărți sau publicații care urmează să fie comandate când colectura le poate livra. DN
-
etimologie:
- Pre- + comandă DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.