opțiuni
  • info

6 definiții pentru pripitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pripitor, ~oare [At: CANTEMIR, IST. 108 / V: (înv) prepitoriu, (reg) prisp~ / Pl: ~i, ~oare / E: pripi + -tor] 1 a (Înv) Zorit. 2 sfp (Înv; în superstiții) Ființe imaginare despre care se credea că au darul de a prevesti moartea grabnică a cuiva. 3 a (Ban; Olt; d. soare) Arzător. 4 a (Reg; d. cereale și fructe) Copt prea devreme Si: (pop) pretimpuriu. 5 a (Reg; d. pomi fructiferi) Care face fructe prea devreme. 6 a (Mol; Olt; d. pământ) Nisipos.

PRIPITOR, -OARE, pripitori, -oare, adj. (Reg.; despre pămîntul arabil) Care pripește, care grăbește coacerea semănăturilor. – Din pripi + suf. -(i)tor.

prepitoriu a vz pripitor

prispitor, ~oare a vz pripitor

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIPITOR adj. v. arzător, canicular, dogoritor, fierbinte, grabnic, grăbit, iute, întins, nisipos, precipitat, pretimpuriu, rapid, repede, repezit, torid, tropical, zăpușitor, zorit.

pripitor adj. v. ARZĂTOR. CANICULAR. DOGORITOR. FIERBINTE. GRABNIC. GRĂBIT. IUTE. ÎNTINS. NISIPOS. PRECIPITAT. PRETIMPURIU. RAPID. REPEDE. REPEZIT. TORID. TROPICAL. ZĂPUȘITOR. ZORIT.

Intrare: pripitor
pripitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pripitor
  • pripitorul
  • pripitoru‑
  • pripitoare
  • pripitoarea
plural
  • pripitori
  • pripitorii
  • pripitoare
  • pripitoarele
genitiv-dativ singular
  • pripitor
  • pripitorului
  • pripitoare
  • pripitoarei
plural
  • pripitori
  • pripitorilor
  • pripitoare
  • pripitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
prepitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prispitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pripitor, pripitoareadjectiv

  • 1. regional (Despre pământul arabil) Care pripește, care grăbește coacerea semănăturilor. DLRM
etimologie:
  • pripi + sufix -(i)tor. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.