6 definiții pentru prizărire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRIZĂRI, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti.
A PRIZĂRI ~esc tranz. rar A face să se prizărească. /<sl. prĕzrĕti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE PRIZĂRI mă ~esc intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a se pipernici; a se chirci. /<sl. prĕzrĕti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
prizări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prizăresc, imperf. 3 sg. prizărea; conj. prez. 3 sg. și pl. prizărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRIZĂRI vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, răni, sfriji, zgârci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prizări, prizăresc, vb. IV 1. (refl.; pop. și fam.; despre animale și plante) a deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se chirci, a se pipernici. 2. (reg.; despre oameni) a duce o viață modestă, grea. 3. (reg.) a (se) răni în război.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
prizări, prizărescverb
- 1. (Despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A duce o viață grea, precară, chinuită. DLRLC
- Fără bani nu pot începe nimică, și de aceea trebuie să prizăresc și eu. SBIERA, P. 244. DLRLC
-
-
etimologie:
- prĕzrĕti DEX '98 DEX '09