probabilitate sf [At: CUCIURAN, D. 88/27 / Pl: ~tăți / E: fr probabilité] 1 Caracter a ceea ce este probabil (1). 2 Fapt, întâmplare probabilă. 3 Modalitate ca ceva să se poată realiza, să fie posibil. 4 (Îlav) Cu ~ În mod probabil. 5 (Îlav) După toate ~tățile sau (înv) după toată ~a După cât se pare Si: probabil, poate, (pfm) pesemne, (înv) probabilmente. 6 (Mat) Mulțime numerică prin care se exprimă caracterul aleatoriu, posibil sau nesigur al unui eveniment, al unui fenomen. 7 (Îs) Calculul (sau teoria) ~tăților (sau ~tății) Calcul matematic care permite să se aprecieze dacă un eveniment complex se va întâmpla sau nu, în funcție de eventualitatea unor evenimente mai simple, presupus cunoscute. 8 (Îas) Capitol al matematicii care studiază proprietățile claselor de mulțimi de evenimente înzestrate cu o probabilitate și proprietățile variabilelor aleatorii.

PROBABILITATE, probabilități, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este probabil; posibilitate. Aveam totuși limpede impresia unei probabilități de vindecare. CAMIL PETRESCU, U. N. 182. Toate probabilitățile ne fac să presupunem scăderea valorii muncii. KOGĂLNICEANU, S. A. 180. ◊ Expr. După toate probabilitățile = după cît se pare, se pare (că), probabil. După toate probabilitățile, voi fi în Iași peste vreo zece zile. CARAGIALE, O. VII 292. 2. (Mat.) Număr egal cu limita către care ar tinde, într-un anumit sens, frecvența relativă a unui eveniment, dacă numărul de experiențe în care ar putea să apară acel eveniment ar tinde către infinit (frecvența relativă fiind cîtul dintre numărul de experiențe care dau acel eveniment și numărul total de experiențe). Calculul probabilităților = calcul prin care se determină probabilitatea unor evenimente complexe în funcție de probabilitățile unor evenimente mai simple, presupuse cunoscute.

PROBABILITATE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este probabil; aparență de adevăr, posibilitate cu multe șanse de realizare. ♦ După toate probabilitățile = după cît se pare. 2. Mărime folosită în formularea legilor statistice ale fenomenelor, care nu sunt perfect determinate prin anumite condiții experimentale date. ♦ Teoria probabilității = teorie despre evenimente întîmplătoare cu caracter de masă; calculul probabilităților = ramură a matematicii care se ocupă cu studiul probabilităților producerii unui fenomen sau a unui eveniment dintr-un complex de fenomene sau de evenimente de același fel. [Cf. lat. probabilitas, fr. probabilité].

PROBABILITATE s. f. 1. caracterul a ceea ce este probabil; aparență de adevăr, posibilitate cu multe șanse de realizare. 2. (stat. mat.) raportul dintre numărul cazurilor favorabile și al celor total posibile dintr-o experiență etc. ♦ teoria ~tății = teorie despre fenomene sau evenimente întâmplătoare, repetabile, cu caracter de masă; calculul ~tăților = capitol al matematicii care se ocupă cu studiul probabilităților producerii unui fenomen sau eveniment dintr-un complex de fenomene ori evenimente de același fel. (< fr. probabilité, lat. probabilitas)

PROBABILITATE ~ăți f. 1) Caracter probabil. ◊ După toate ~ățile după cât se pare. 2) mat. Caracteristică numerică a gradului posibilității de realizare a unui eveniment sau fenomen. ◊ Teoria ~ăților ramură a matematicii care, după probabilitățile unor evenimente întâmplătoare, permite aflarea probabilităților altor evenimente întâmplătoare, legate de primele. Calculul ~ăților calcul matematic care dă posibilitatea să se afirme dacă un eveniment va avea loc sau nu, în funcție de alte evenimente cunoscute. /<fr. probabilité, lat. probabilitas, ~atis

probabilitate f. 1. caracterul celor probabile; 2. pl. calculul probabilităților, regule după care se pot calcula șansele unui eveniment viitor.

*probabilitáte f. (lat. probabilitas, -átis). Calitatea de a fi probabil: probabilitatea unuĭ succes. Calculu probabilităților, socotelile după care s’ar putea ghici un succes orĭ un fiasco.

probabilitate s. f., g.-d. art. probabilității; pl. probabilități

probabilitate s. f., g.-d. art. probabilității; pl. probabilități

probabilitate s. f., g.-d. art. probabilității; pl. probabilități

PROBABILITATE s. 1. v. posibilitate. 2. posibilitate, potențialitate, virtualitate. (~ câștigării concursului.) 3. plauzibilitate. (~ unei ipoteze.)

PROBABILITATE s. 1. eventualitate, posibilitate. (Nu trebuie exclusă și această ~.) 2. posibilitate, potențialitate, virtualitate. (~ cîștigării concursului.) 3. plauzibilitate. (~ unei ipoteze.)

PROBABILITATE DE LOVIRE măsura în care este posibil ca obiectivul să fie lovit trăgându-se un singur glonț, bombă, torpilă sau rachetă. Probabilitatea de lovire capătă valori de la 0 la 1, prezentate sub formă de procent sau fracție zecimală, date de raportul dintre numărul cazurilor favorabile lovirii obiectivului și numărul total al cazurilor, acestea fiind egal probabile (tragerea executându-se în condiții identice către infinit).

PROBABILITÁTE (< fr., lat.) 1. Însușirea de a fi probabil; faptul de a fi probabil, de a avea unele șanse de realizare. ◊ Expr. După toate probabilitățile = după cât se pare. 2. (MAT.) Măsură definită pe un câmp de evenimente, având valori numerice cuprinse între zero și unu. Conform definiției clasice (J. Bernoulli, 1705), p. unui eveniment A este P_(A) = numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile. Evenimentului imposibil i se atribuie P = 0, iar evenimentului sigur P = 1. * Calculul probabilităților = capitol al matematicii care studiază proprietățile câmpurilor de evenimente înzestrate cu o probabilitate și proprietățile variabilelor aleatoare; studiul matematic al șanselor de realizare a unui eveniment.