opțiuni
  • info

9 definiții pentru prăfuleț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂFULEȚ, prăfulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui praf; prăfușor. – Praf + suf. -uleț.

prăfuleț sn [At: ISPIRESCU, U. 79 / Pl: ~e / E: praf + -uleț] 1-2 (Șhp) Praf (1) (fin) Si: prăfușor (1-2), (rar) prăfurel (1-2).

PRĂFULEȚ, prăfulețe, s. n. Diminutiv al lui praf; prăfușor. – Praf + suf. -uleț.

PRĂFULEȚ, prăfulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui praf; fig. nimic. Cînd sosiră prietenii lui Ercule și voiră să-i ia cenușa de acolo, nu mai găsiră din trupul lui nici prăfuleț. ISPIRESCU, U. 79.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prăfuleț (rar) s. n., pl. prăfulețe

prăfuleț (rar) s. n., pl. prăfulețe

prăfuleț s. n., (doze dintr-un medicament) pl. prăfulețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂFULEȚ s. v. prăfușor.

PRĂFULEȚ s. prăfușor, (rar) prăfurel.

Intrare: prăfuleț
prăfuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăfuleț
  • prăfulețul
  • prăfulețu‑
plural
  • prăfulețe
  • prăfulețele
genitiv-dativ singular
  • prăfuleț
  • prăfulețului
plural
  • prăfulețe
  • prăfulețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăfuleț, prăfulețesubstantiv neutru

  • 1. rar Diminutiv al lui praf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prăfurel prăfușor
    • 1.1. figurat Nimic. DLRLC
      sinonime: nimic
      • format_quote Cînd sosiră prietenii lui Ercule și voiră să-i ia cenușa de acolo, nu mai găsiră din trupul lui nici prăfuleț. ISPIRESCU, U. 79. DLRLC
etimologie:
  • Praf + -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.