3 definiții pentru prăpădere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prăpădere sf [At: PSALT. 325 / Pl: ~ri / E: cf prăpădi] (Îvr) Prăpastie (1).
prăpădére f. (d. din prăpădesc și cădere). Dos. Prăpastie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prăpădere, prăpăderi, s.f. (înv.) prăpastie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prăpădere
prăpădere substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |