4 definiții pentru pungaci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pungaci1[1] smi [At: ALR I, 1554/270 / E: pungă + -aci] (Reg) Hoț. corectat(ă)
- În original, greșit tipărit: pangaci1. O confirmă ordonarea alfabetică incorectă a cuv., etimologia și numerotarea acestuia — LauraGellner
pungaci2, ~ace [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 57 / Pl: ~ / E: punge + -aci] 1 (Îvr; obiecte) Care înțeapă. 2 (Fig) Sarcastic. 3 (Îrg; d. vite) Care împunge. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pungaci1, pungaci, s.m. (reg.) hoț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pungaci2, -ce, adj. (înv.) 1. (despre obiecte) care înțeapă, care împunge. 2. (reg.; despre vite) care are năravul de a împunge.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pungaci
pungaci adjectiv
adjectiv (A115) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)