20 de definiții pentru puternic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUTERNIC, -Ă, puternici, -ce, adj. 1. (Despre ființe; p. ext. despre părți ale corpului lor) Care are o mare putere fizică; tare, voinic, viguros. ♦ (Despre obiecte) Rezistent, solid, tare. ♦ (Despre părți ale feței oamenilor) Pronunțat, proeminent, accentuat. 2. (Despre mașini, unelte) Care posedă o forță mecanică sau motrice ridicată; care acționează cu putere și cu efect, care dezvoltă o energie mare. 3. (Despre voce, sunete) Tare, intens. ♦ (Despre lumină sau surse de lumină) Viu, intens. ♦ (Despre senzații, sentimente) Adânc, profund, pătrunzător. ♦ (Despre ape curgătoare) Cu debit sporit și cu rapiditate mare. ♦ (Despre substanțe chimice, medicamente etc.) Care are un efect imediat și vizibil. 4. Care are influență, autoritate; care deține putere; însemnat prin situația sau prin rolul său. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care ocupă un loc de frunte, care deține o poziție influentă în societate. 5. Înzestrat cu o mare forță (organizatorică, politică, economică etc.); capabil de acțiuni de mare amploare. 6. Fig. Important prin conținutul său; p. ext. temeinic. Argument puternic.Putere + suf. -nic.

PUTERNIC, -Ă, puternici, -ce, adj. 1. (Despre ființe; p. ext. despre părți ale corpului lor) Care are o mare putere fizică; tare, voinic, viguros. ♦ (Despre obiecte) Rezistent, solid, tare. ♦ (Despre părți ale feței oamenilor) Pronunțat, proeminent, accentuat. 2. (Despre mașini, unelte) Care posedă o forță mecanică sau motrice ridicată; care acționează cu putere și cu efect, care dezvoltă o energie mare. 3. (Despre voce, sunete) Tare, intens. ♦ (Despre lumină sau surse de lumină) Viu, intens. ♦ (Despre senzații, sentimente) Adânc, profund, pătrunzător. ♦ (Despre ape curgătoare) Cu debit sporit și cu rapiditate mare. ♦ (Despre substanțe chimice, medicamente etc.) Care are un efect imediat și vizibil. 4. Care are influență, autoritate; care deține putere; însemnat prin situația sau prin rolul său. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care ocupă un loc de frunte, care deține o poziție influentă în societate. 5. Înzestrat cu o mare forță (organizatorică, politică, economică etc.); capabil de acțiuni de mare amploare. 6. Fig. Important prin conținutul său; p. ext. temeinic. Argument puternic.Putere + suf. -nic.

puternic, ~ă [At: CORESI, EV. 40 / V: (îrg) pot~, (îvr) ~nec / Pl: ~ici, ~ice / E: putere + -nic] 1 a (D. oameni, d. trăsături ale caracterului lor) Capabil să facă ceva prin forța capacității intelectuale și psihice Si: (înv; liv) potent, (înv) putincios (1). 2 a (D. oameni sau d. caracterul lor) Caracterizat prin dârzenie, tenacitate, fermitate. 3 a (Îvr) Bun cunoscător al... 4 a (Înv) Care are forță de convingere. 5 a (D. ființe sau d. părți ale corpului lor) Care are o mare forță fizică sau o construcție robustă Si: (înv; liv) potent, (înv) puteros (1), putincios (2), (reg) putut, tare, vânjos, viguros. 6 a (Pex; rar) Sănătos. 7 a (D. părți ale feței oamenilor) Pronunțat. 8 a (D. lucruri) Solid. 9 a (D. mașini, unelte etc.) Care posedă o forță mecanică sau motrice însemnată. 10 a (D. oameni, organe, organizații social-politice etc.) Care (se) impune prin rolul său, prin calitățile sale, prin inteligența sa etc. Si: (înv; liv) potent (2), (înv) putincios (4). 11 a (Înv; îla) ~ de bani Înstărit. 12 sm (D. oameni; lpl; art) Persoană care deține un loc de frunte într-o ierarhie, într-o comunitate socială. 13 a (Bis; cu referire la divinitate) Atotputernic (2). 14 sm (Bis) Dumnezeu. 15 smp (Bis; înv; art) Totalitate a îngerilor. 16 sfp (Mtp; art) Iele. 17 a (D. țări, organizații statale, populare, națiuni etc.) Înzestrat cu mare forță organizatorică, politică, militară etc. Si: (înv; liv) potent (1), (înv) putincios (8). 18 a (Spc; d. forțe armate; prc d. membrii unor forțe armate) Care are o mare capacitate de luptă. 19 a (Îvr) Excepțional. 20 a Care nu poate fi pus la îndoială Si: temeinic, solid. 21 a Esențial. 22 a Care se manifestă cu intensitate Si: intens, tare, viu. 23-24 a, av (D. lumină, surse de lumină, fenomene ale naturii etc.) (Care este) intens. 25 a (Rar; d. anotimpuri) În miezul... 26-27 a, av (D. stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Intens. 28-29 a, av (D. stări patologice, simptome etc.) (Care evoluează) rapid. 30-31 a, av (D. acțiuni, manifestări, însușiri etc. ale ființelor) (Care are sau se produce) cu o mare forță. 32-33 a, av (Rar; d. privire) (Care este) pătrunzător. 34 a (D. ape curgătoare, izvoare etc.) Care curge, țâșnește cu forță și debit bogat. 35 a (D. substanțe chimice, medicamente etc.) Care acționează imediat și cu efect. 36 a (D. creații literare, artistice etc.) Care are caracter mobilizator. corectat(ă)

PUTERNIC, -Ă, puternici, -e, adj. 1. Care are o mare putere fizică; tare, voinic, viguros. Vițelul... crescuse, sub îngrijirea lui, mare și puternic. V. ROM. decembrie 1951, 203. Acum cred că mă cunoști... și de bătrîn și de tinăr, și de slab și de puternic. CREANGĂ, P. 197. Mă simt, zău,. încă puternic cît un tun. ALECSANDRI, T. II 64. ◊ (Despre părți ale corpului) Puternicele brațe spre dînsa întindea. EMINESCU, O. I 95. 2. (Despre facultăți sau manifestări ale ființelor) Tare, intens, rezistent. I se păru că aude plînset, plînset puternic de țăran. SAHIA, N. 90. Poetul nu află, în puternica sa închipuire, alte imagine mai potrivite. ODOBESCU, S. III 34. Am un viers femeiesc, Seamănă a haiducesc Și, puternic la cîntat, Se aude-ndepărtat. TEODORESCU, P. P. 632. ◊ (Adverbial) Cucoșul... scutură puternic din aripi. CREANGĂ, P. 68. ♦ (Despre sunete sau despre glas) Care se aude pînă (sau de) departe, răsunător, tare; (despre lumină sau surse de lumină) viu, intens. Pe marginile drumului, într-un soare puternic, curgeau pîraie grăbite. SADOVEANU, O. VII 210. A strigat o dată cu glas puternic. CREANGĂ, P. 91. Buzduganul căzînd se izbi de o poartă de aramă și făcu un vuiet puternic și lung. EMINESCU, N. 6. ◊ (Adverbial) În lumina slabă, figurile lor liniștite sub căciulile de oaie se zugrăveau puternic. SADOVEANU, O. I 374. ♦ (Despre senzații, sentimente) Care impresionează în mod deosebit, adînc, pătrunzător. Miros puternic. Entuziasm puternic.Fig. Puternica ta liră... A veacurilor stinse cenușă-ar fi mișcat. ALEXANDRESCU, M. 27. ♦ (Despre substanțe chimice, medicamente etc.) Care are un efect imediat și vizibil. Narcotic puternic. Purgativ puternic. 3. (Despre unelte, mașini etc.) Care posedă o forță mecanică sau motrice însemnată; care acționează cu putere și cu efect, care dezvoltă energie mare. Motor puternic. 4. Fig. (Despre oameni) Care impune prin însușirile, situația sau rolul său; care are influență, autoritate; care deține putere. [Victor Hugo] a fost cel mai înzestrat, mai divers și mai puternic dintre poeții lirici francezi. SADOVEANU, E. 225. Părinții mei voiau să facă din mine un om de lumeun advocat, un inginer, un om puternic. GALACTION, O. I 56. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prim pregiurul lui și-i supuse. ISPIRESCU, L. 11. ♦ (Substantivat, m.; de obicei la pl., cu nuanță ironică; și în expr. puternicii zilei, puternicii pămîntului) Persoane însemnate care ocupă un loc de frunte în societatea pe clase, care fac parte din clasele dominante. Știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. Închinînd ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sînt cîntați în cafenele și fac zgomot în saloane. EMINESCU, O. I 137. 5. (Despre organe sau organizații social-politice) înzestrat cu o mare forță (organizatorică, politică, economică etc.); capabil de acțiuni de mare amploare. Statul democrat-popular este puternic prin conștiința maselor, prin activitatea și inițiativa creatoare a poporului. SCÎNTEIA, 19S3, nr. 2784. ◊ (Adverbial) Canada a devenit în ultimul timp o țară puternic industrială. RALEA, O. 119. 6. Fig. Important prin conținutul său; p. ext. temeinic, valoros. Argument puternic. Motiv puternic.

PUTERNIC ~că (~ci, ~ce) (în opoziție cu slab) 1) (despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Care are o mare putere fizică; voinic; tare. 2) Care rezistă la acțiunea forțelor din afară; tare; dur; solid. Stâlp ~. Gard de fier ~. 3) (despre mașini, motoare, mecanisme etc.) Care are putere mecanică mare. 4) (despre sunete, lumini etc.) Care are intensitate sporită; intens. 5) (despre medicamente) Care acționează cu putere. 6) (despre acțiuni, procese, fenomene) Care se produce cu putere. Ploaie ~că. 7) (despre sentimente, senzații) Care se caracterizează prin profunzime. 8) (despre persoane oficiale, colectivități, organizații, state etc.) Care se bucură de autoritate și influență. 9) fig. Care este important prin conținut sau valoare. Eveniment ~. /putere + suf. ~nic

puternic a. și m. 1. robust, viguros; 2. care are multă putere, care poate impune voința sa: puternicii lumii; 3. fig. capabil de a produce un efect mare: o elocvență puternică.

putérnic, -ă adj. (d. putere cu suf. slav. -nic). Plin de putere, robust, viguros: om, cal, puternic; vegetațiune puternică. Plin de forță mecanică, de energie chimică, termică, ș. a.: locomotivă puternică, remediŭ puternic, lumină puternică (vie, intensă). Violent, impetuos: vînt puternic. Tare, plin de forță: armată puternică. Bogat și cu armata mare: țară puternică. Fig. Care poate produce efecte marĭ: presa jidănească e încă foarte puternică. S. m. Cel care e la putere, la guvern, care e bogat, bine situat: puterniciĭ zileĭ. Adv. Cu putere, violență, impetuos, energic: a striga puternic, vîntu bătea puternic, medicamentu a lucrat puternic.

poternic, ~ă a vz puternic corectat(ă)

puternec, ~ă a vz puternic

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

puternic adj. m., pl. puternici; f. puternică, pl. puternice

puternic adj. m., pl. puternici; f. puternică, pl. puternice

puternic adj. m., pl. puternici; f. sg. puternică, pl. puternice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUTERNIC adj., adv., s. art. 1. adj. v. robust. 2. adj. rezistent, tare, (pop.) pilos. (Om ~.) 3. adj. v. solid. 4. adj. v. proeminent. 5. adj. v. redutabil. 6. adj. strașnic, zdravăn, (pop.) țeapăn. (I-a tras o palmă ~.) 7. adv. tare, voinicește, zdravăn. (Trage ~ de funie.) 8. adj. v. energic. 9. adj. tare, (înv.) temeinic, (franțuzism înv.) ponderos. (Un stat ~.) 10. adj. (înv.) potent, putincios. (Un partid ~; un împărat ~.) 11. s. art. v. Dumnezeu. 12. adj. v. influent. 13. adj. v. intens. 14. adj. intens, răsunător, ridicat, tare, tunător. (Voce ~.) 15. adj. v. sonor. 16. adv. v. forte. 17. adv. intens, tare. (Inima îi bătea ~.) 18. adj. v. pătrunzător. 19. adj. aprig, intens, mare, strașnic, tare, violent, zdravăn. (Un vânt ~.) 20. adv. bine, intens, tare, vârtos, zdravăn. (Plouă ~.) 21. adj. v. chinuitor. 22. adj. v. acut. 23. adj. v. viu. 24. adj. intens, viu, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorință ~.) 25. adj. v. drastic. 26. adj. tare, viu, (franțuzism) criant, (fig.) aprins. (Culori ~.) 27. adj. v. convingător. 28. adj. v. tare.

PUTERNIC adj., adv., s. art. 1. adj. robust, solid, tare, viguros, vînjos, voinic, zdravăn, (pop.) țeapăn, vînos, vîrtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. și Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoș, (fig.) verde. (Bărbat ~.) 2. adj. rezistent, tare, (pop.) pilos. (Om ~.) 3. adj. rezistent, solid, tare, trainic, zdravăn. (A înfipt un par ~ în pămînt.) 4. adj. accentuat, proeminent, pronunțat. (Maxilare ~; bărbie ~.) 5. adj. redutabil, tare, temut, valoros, (înv. livr.) potent. (Un adversar ~ la fotbal.) 6. adj. strașnic, zdravăn, (pop.) țeapăn. (I-a tras o palmă ~.) 7. adv. tare, voinicește, zdravăn. (Trage ~ de funie.) 8. adj. energic, impetuos, tare, vajnic, viguros. (Un temperament ~.) 9. adj. tare, (înv.) temeinic, (franțuzism înv.) ponderos. (Un stat ~.) 10. adj. (înv.) potent, putincios. (Un partid ~; un împărat ~.) 11. s. art. (BIS.) atotputernicul (art.), creatorul (art.), divinitate, domnul (art.), dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, stăpînul (art.), tatăl (art.), ziditorul (art.), (în limbajul bisericesc) preaînaltul (art.), preaputernicul (art.), (înv. și pop.) pronie, (pop.) sfîntul (art.), sîntul (art.), atotțiitorul (art.), tvoreț, zeu. 12. adj. important, influent, însemnat, marcant. (Un personaj ~.) 13. adj. intens, mare, strălucitor, tare, viu. (O lumină ~.) 14. adj. intens, răsunător, ridicat, tare. (Voce ~.) 15. adj. intens, răsunător, sonor. (Dangătul ~ al clopotului.) 16. adv. (MUZ.) forte, tare. 17. adv. intens, tare. (Inima îi bătea ~.) 18. adj. intens, pătrunzător, tare, (livr.) penetrant. (Un miros ~.) 19. adj. aprig, intens, mare, strașnic, tare, violent, zdravăn. (Un vînt ~.) 20. adv. bine, intens, tare, vîrtos, zdravăn. (Plouă ~.) 21. adj. chinuitor, intens, străpungător, violent, viu, (fig.) ascuțit, sfredelitor. (Durere ~.) 22. adj. acut, adînc, ascuțit, intens, mare, pătrunzător, profund, violent, viu. (O suferință morală ~.) 23. adj. adînc, intens, mare, profund, viu. (O impresie, o emoție ~.) 24. adj. intens, viu, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorință ~.) 25. adj. drastic, eficace, eficient, energic. (Un medicament ~.) 26. adj. tare, viu, (franțuzism) criant, (fig.) aprins. (Culori ~.) 27. adj. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărîtor, ilustrativ, pilduitor, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (înv.) înduplecător. (O dovadă ~; un exemplu ~.) 28. adj. tare, (livr.) forte (invar.). (E ~ la matematică.)

Puternic ≠ debil, moale, molatic, slab

PUTERNICE s. pl. v. iele.

puternice s. pl. v. IELE.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LA RAISON DU PLUS FORT EST TOUJOURS LA MEILLEURE (fr.) dreptatea celui mai puternic este întotdeauna cea mai bună – La Fontaine, „Le Loup et l’agneau”.

VERWANDTE SIND SICH ALLE STARKEN SEELEN (germ.) sufletele puternice sunt înrudite între ele – Schiller, „Piccolomini”, act IV, scena 4. V. și Les beaux esprits se rencontrent.

La raison du plus fort est toujours la meilleure (fr. „Dreptatea celui mai puternic este întotdeauna cea mai bună”) – E primul vers din celebra fabulă Le loup et l’agneau (Lupul și mielul) de La Fontaine (cartea I, fab. 10). Lupul reproșează mielului că, de un an de zile, îi tulbură apa rîului, din care bea și el. Mielul se dezvinovățește, arătînd că pe vremea aceea nici nu era născut, Lupul flămînd nu ia însă în considerație nici un argument, înșfacă mielul, îl duce în pădure și-l devorează. Morala fabulei a ajuns un proverb foarte răspîndit. Atît de răspîndit, încît eroii lui La Fontaine n-ar trebui să caute prea mult în lumea oamenilor spre a găsi echivalente ca: La force prime le droit – Forța primează dreptul, sau Faustrecht – Dreptul pumnului (vezi), sau Macht geht vor Recht (vezi). LIT.

Verbunden werden auch die Schwachen mächtig (germ. „Și cei slabi, dacă-s uniți, devin puternici”) – Schiller, Wilhelm Tell (act. I, sc. 3) – replică pe care țăranul răsculat Stauffacher o dă lui Tell, cînd acesta-i spune că omul e sigur numai de el însuși. LIT.

Intrare: puternic
puternic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puternic
  • puternicul
  • puternicu‑
  • puternică
  • puternica
plural
  • puternici
  • puternicii
  • puternice
  • puternicele
genitiv-dativ singular
  • puternic
  • puternicului
  • puternice
  • puternicei
plural
  • puternici
  • puternicilor
  • puternice
  • puternicelor
vocativ singular
plural
poternic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
puternec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puternic, puternicăadjectiv

  • 1. (Despre ființe, prin extensiune despre părți ale corpului lor) Care are o mare putere fizică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vițelul... crescuse, sub îngrijirea lui, mare și puternic. V. ROM. decembrie 1951, 203. DLRLC
    • format_quote Acum cred că mă cunoști... și de bătrîn și de tînăr, și de slab și de puternic. CREANGĂ, P. 197. DLRLC
    • format_quote Mă simt, zău, încă puternic cît un tun. ALECSANDRI, T. II 64. DLRLC
    • format_quote Puternicele brațe spre dînsa întindea. EMINESCU, O. I 95. DLRLC
  • 2. Despre facultăți sau manifestări ale ființelor: intens, rezistent, tare. DLRLC
    • format_quote I se păru că aude plînset, plînset puternic de țăran. SAHIA, N. 90. DLRLC
    • format_quote Poetul nu află, în puternica sa închipuire, alte imagine mai potrivite. ODOBESCU, S. III 34. DLRLC
    • format_quote Am un viers femeiesc, Seamănă a haiducesc Și, puternic la cîntat, Se aude-ndepărtat. TEODORESCU, P. P. 632. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cucoșul... scutură puternic din aripi. CREANGĂ, P. 68. DLRLC
  • 3. (Despre mașini, unelte) Care posedă o forță mecanică sau motrice ridicată; care acționează cu putere și cu efect, care dezvoltă o energie mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Motor puternic. DLRLC
  • 4. Despre voce, sunete: intens, răsunător, tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A strigat o dată cu glas puternic. CREANGĂ, P. 91. DLRLC
    • format_quote Buzduganul căzînd se izbi de o poartă de aramă și făcu un vuiet puternic și lung. EMINESCU, N. 6. DLRLC
    • 4.1. Despre lumină sau surse de lumină: intens, viu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: intens viu
      • format_quote Pe marginile drumului, într-un soare puternic, curgeau pîraie grăbite. SADOVEANU, O. VII 210. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial În lumina slabă, figurile lor liniștite sub căciulile de oaie se zugrăveau puternic. SADOVEANU, O. I 374. DLRLC
    • 4.2. Despre senzații, sentimente: adânc, deosebit, profund, pătrunzător. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Miros puternic. Entuziasm puternic. DLRLC
      • format_quote figurat Puternica ta liră... A veacurilor stinse cenușă-ar fi mișcat. ALEXANDRESCU, M. 27. DLRLC
    • 4.3. (Despre ape curgătoare) Cu debit sporit și cu rapiditate mare. DEX '09 DEX '98
    • 4.4. (Despre substanțe chimice, medicamente etc.) Care are un efect imediat și vizibil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Narcotic puternic. Purgativ puternic. DLRLC
  • 5. Care are influență, autoritate; care deține putere; însemnat prin situația sau prin rolul său. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Victor Hugo] a fost cel mai înzestrat, mai divers și mai puternic dintre poeții lirici francezi. SADOVEANU, E. 225. DLRLC
    • format_quote Părinții mei voiau să facă din mine un om de lume – un advocat, un inginer, un om puternic. GALACTION, O. I 56. DLRLC
    • format_quote Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de primpregiurul lui și-i supuse. ISPIRESCU, L. 11. DLRLC
    • 5.1. (și) substantivat masculin Persoană care ocupă un loc de frunte, care deține o poziție influentă în societate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. DLRLC
      • format_quote Închinînd ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sînt cîntați în cafenele și fac zgomot în saloane. EMINESCU, O. I 137. DLRLC
  • 6. Înzestrat cu o mare forță (organizatorică, politică, economică etc.); capabil de acțiuni de mare amploare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Statul democrat-popular este puternic prin conștiința maselor, prin activitatea și inițiativa creatoare a poporului. SCÎNTEIA, 19S3, nr. 2784. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Canada a devenit în ultimul timp o țară puternic industrială. RALEA, O. 119. DLRLC
  • 7. figurat Important prin conținutul său. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: important
etimologie:
  • Putere + -nic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.