opțiuni
  • info

8 definiții pentru păsuire (amânare)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂSUIRE1, păsuiri, s. f. Acțiunea de a păsui1 și rezultatul ei; răgaz acordat cuiva sau solicitat de cineva (pentru îndeplinirea unei obligații); amânare, păsuială. – V. păsui1.

PĂSUIRE1, păsuiri, s. f. Acțiunea de a păsui1 și rezultatul ei; răgaz acordat cuiva sau solicitat de cineva (pentru îndeplinirea unei obligații); amânare, păsuială. – V. păsui1.

păsuire1 sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 277 / Pl: ~ri / E: păsui1] Păsuială (1).

PĂSUIRE, păsuiri, s. f. Faptul de a păsui2; amînare a plății unei datorii; răgaz, păsuială. Cu ochii lui de-atîtea ori a văzut săteni care le plîngeau la prag, cerînd păsuire. CAMILAR, N. I 332. Ai lesnit cu păsuire Darea birului în țară și cu dreaptă cumpănire Ai făcut-o mai ușoară. CONACHI, P. 44.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păsuire s. f., g.-d. art. păsuirii; pl. păsuiri

păsuire s. f., g.-d. art. păsuirii; pl. păsuiri

păsuire s. f., g.-d. art. păsuirii; pl. păsuiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂSUIRE s. 1. amânare, păsuială, răgaz, (pop.) îngăduință, îngăduire, (înv. și reg.) răzbun. (I-a acordat o ~ pentru onorarea poliței.) 2. v. prelungire.

PĂSUIRE s. 1. amînare, păsuială, răgaz, (pop.) îngăduință, îngăduire, (înv. și reg.) răzbun. (I-a acordat o ~ pentru onorarea poliței.) 2. amînare, prelungire. (~ plății unei datorii.)

Intrare: păsuire (amânare)
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsuire
  • păsuirea
plural
  • păsuiri
  • păsuirile
genitiv-dativ singular
  • păsuiri
  • păsuirii
plural
  • păsuiri
  • păsuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păsuire, păsuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a păsui și rezultatul ei; răgaz acordat cuiva sau solicitat de cineva (pentru îndeplinirea unei obligații). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amânare prelungire păsuială răgaz răzbun îngăduință îngăduire
    • format_quote Cu ochii lui de-atîtea ori a văzut săteni care le plîngeau la prag, cerînd păsuire. CAMILAR, N. I 332. DLRLC
    • format_quote Ai lesnit cu păsuire Darea birului în țară și cu dreaptă cumpănire Ai făcut-o mai ușoară. CONACHI, P. 44. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.