opțiuni
  • info

17 definiții pentru racilă (boală)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RACILĂ1, racile, s. f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteșug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Dușmănie veche, ură. – Et. nec.

RACILĂ1, racile, s. f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteșug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Dușmănie veche, ură. – Et. nec.

racilă1 sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 220/1 / V: (reg) ~ină, rahi~, rafi~ / Pl: ~le / E: nct] 1 Boală cronică incurabilă. 2 (Îe) A avea ~ la inimă A avea o supărare. 3 (Îe) A sta ~ de cineva A se ține scai de cineva. 4 (Reg) Cancer (1). 5 (Reg) Bubă (1). 6 (Fig) Viciu. 7 (Fig) Dușmănie (1). 8 (Olt) Ființă mică și slabă. 9 (Olt) Copil născut prematur.

RACILĂ, racile, s. f. 1. Boală veche, cronică, care nu se mai poate vindeca; cusur, meteahnă, defect. M-am tămăduit de vătămătură, dar tot simt o racilă aci sub pîntece. PAMFILE, la CADE. 2. Fig. Dușmănie, ură. Era o racilă veche între Stoica Bivolaru și Năstase Beldie, și pe lîngă ei se îndușmăniseră și rudele unuia cu ale altuia. SANDU-ALDEA, U. P. 115.

ràcilă f. rană incurabilă. [Derivat din rac, prin o metaforă analogă cu cea din cancer].

rácilă f., pl. e (d. rac, cancer, ulcer). Boală microbiană ascunsă și incurabilă saŭ grea de vindecat: mĭ-a trecut tusea, dar tot maĭ am o racilă la coastă. – Și ráhilă (Munt. vest).

racină sf vz racilă

rafilă sf vz racilă

rahilă sf vz racilă

2) ráhilă, V. racilă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

racilă (boală) s. f., g.-d. art. racilei; pl. racile

racilă (boală) s. f., g.-d. art. racilei; pl. racile

racilă (boală) s. f., g.-d. art. racilei; pl. racile

racilă

racilă, -le.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RACILĂ s. v. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.

racilă s. v. CUSUR. DEFECT. DEFICIENȚĂ. IMPERFECȚIUNE. INSUFICIENȚĂ. LACUNĂ. LIPSĂ. METEAHNĂ. NEAJUNS. PĂCAT. SCĂDERE. SLĂBICIUNE. VICIU.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RACILA v. Gârleni.

Intrare: racilă (boală)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • racilă
  • racila
plural
  • racile
  • racilele
genitiv-dativ singular
  • racile
  • racilei
plural
  • racile
  • racilelor
vocativ singular —
plural —
racină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rafilă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

racilă, racilesubstantiv feminin

  • 1. livresc Boală veche, incurabilă, maladie cronică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: beteșug boală maladie
    • format_quote M-am tămăduit de vătămătură, dar tot simt o racilă aci sub pîntece. PAMFILE, la CADE. DLRLC
  • 2. figurat Dușmănie veche. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dușmănie ură
    • format_quote Era o racilă veche între Stoica Bivolaru și Năstase Beldie, și pe lîngă ei se îndușmăniseră și rudele unuia cu ale altuia. SANDU-ALDEA, U. P. 115. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.