opțiuni
  • info

17 definiții pentru reieși

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REIEȘI, pers. 3 reiese, vb. IV. Intranz. A rezulta, a apărea ca o consecință logică. – Pref. re- + ieși (după fr. ressortir).

reieși2 vi [At: STAMATI, D. / Pzi: reies / E: re1- + ieși după it riuscire, fr réussir] 1-4 A reuși (1-4).

reieși1 vi [At: MUREȘANU, P. 150/13 / Pzi: reies / E: re1- + ieși după fr ressortir] 1 A se ivi din nou. 2 A ieși. 3 A ieși în evidență. 4 A apărea ca o consecință logică.

REIEȘI, pers. 3 reiese, vb. IV. Intranz. A rezulta, a apărea ca o consecință logică. [Pr.: re-ie-] – Re1- + ieși (după fr. ressortir).

REIEȘI, pers. 3 reiese, vb. IV. Intranz. A rezulta, a apărea lămurit.

A REIEȘI pers. 3 reiese intranz. A apărea ca o consecință; a rezulta; a urma. /re- + a ieși

reieșì v. a rezulta: reiese de aci. [După fr. ressortir].

*reĭés, a -ĭeși v. intr. (re- și ĭes, după fr. ressortir. V. reușesc). Rezult, apar lămurit: de aicĭ reĭese dreptatea luĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reieși (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. reiese, 3 pl. reies, imperf. 3 sg. reieșea; conj. prez. 3 să reiasă

reieși (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. reiese, imperf. 3 sg. reieșea; conj. prez. 3 să reiasă

reieși vb., ind. prez. 3 sg. reiese, imperf. 3 sg. reieșea; conj. prez. 3 sg. reiasă

reieși (ind. prez. 3 sg. reiese, conj. reiasă)

reies, -iese 3, -iasă 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REIEȘI vb. v. izbândi, izbuti, reuși.

REIEȘI vb. 1. v. decurge. 2. v. rezulta. 3. v. subînțelege. 4. v. evidenția.

REIEȘI vb. 1. a decurge, a proveni, a rezulta, a urma, (pop.) a purcede, a veni, (înv.) a curge. (O consecință care ~ din alta.) 2. a însemna, a rezulta, a urma, (fig.) a se desprinde. (De aici nu ~ că...) 3. a rezulta, a se subînțelege. (Aceste lucruri ~ destul de limpede.) 4. a se evidenția, a se reliefa. (Se ~ un anumit patos în poezia lui.)

reieși vb. v. IZBÎNDI. IZBUTI. REUȘI.

Intrare: reieși
verb (V318)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reieși
  • reieșire
  • reieșit
  • reieșitu‑
  • reieșind
  • reieșindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • reiese
 (să)
  • reiasă
  • reieșea
  • reieși
  • reieșise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • reies
 (să)
  • reiasă
  • reieșeau
  • reieșiră
  • reieșiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reieșiverb

  • 1. A apărea ca o consecință logică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rezulta urma
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.