opțiuni
  • info

8 definiții pentru rostogolit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROSTOGOLIT s. n. Rostogolire; zgomot care însoțește o mișcare de rostogolire. – V. rostogoli.

ROSTOGOLIT s. n. Rostogolire; zgomot care însoțește o mișcare de rostogolire. – V. rostogoli.

rostogolit1 sn [At: CAMIL PETRESCU, U. N. 15 / E: rostogoli] (Rar) 1 Rostogolire (1) 2 Zgomotul făcut de o mișcare de rostogolire (1).

ROSTOGOLIT s. n. Acțiunea de a (se) rostogoli; zgomotul care însoțește o mișcare de rostogolire. În aceeași clipă am auzit un rostogolit de tacîmuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 15.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rostogolit s. n.

rostogolit s. n.

rostogolit s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROSTOGOLIT s. v. prăbușire, prăvălire, rostogolire.

rostogolit s. v. PRĂBUȘIRE. PRĂVĂLIRE. ROSTOGOLIRE.

Intrare: rostogolit (s.n.)
rostogolit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rostogolit
  • rostogolitul
  • rostogolitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • rostogolit
  • rostogolitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rostogolitsubstantiv neutru

  • 1. Zgomot care însoțește o mișcare de rostogolire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prăbușire prăvălire rostogolire
    • format_quote În aceeași clipă am auzit un rostogolit de tacîmuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 15. DLRLC
etimologie:
  • vezi rostogoli DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.