13 definiții pentru rutină (obișnuință)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RUTINĂ1 s. f. Capacitate câștigată printr-o practică îndelungată; (depr.) obișnuință de a acționa sau de a gândi totdeauna în același fel. ♦ Totalitatea obișnuințelor sau a prejudecăților considerate ca fiind un obstacol în calea noului, a creației sau a progresului. – Din fr. routine.
RUTINĂ1 s. f. Capacitate câștigată printr-o practică îndelungată; (depr.) obișnuință de a acționa sau de a gândi totdeauna în același fel. ♦ Totalitatea obișnuințelor sau a prejudecăților considerate ca fiind un obstacol în calea noului, a creației sau a progresului. – Din fr. routine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rutină sf [At: I. IONESCU, V. 8 / Pl: ? / E: fr routine] 1 Abilitate rezultată dintr-o practică îndelungată. 2 (Dep) Respectare servilă a unei norme de lucru Si: manierism.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUTINĂ s. f. Capacitate cîștigată printr-o practică îndelungată (uneori fără cunoașterea principiilor și a regulilor generale); (depreciativ) respectare prea servilă a unui șablon de lucru, lipsă de suplețe pentru deprinderi noi; anchiloză.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUTINĂ1 s.f. 1. Obicei, operație repetată zilnic sau periodic. ♦ Operație efectuată de un calculator electronic. 2. Deprindere de a lucra mecanic, mereu în același fel. ♦ (Depr.) Respectare prea servilă a unor reguli și deprinderi învechite. V. manierism. [< fr. routine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUTINĂ1 s. f. 1. capacitate, îndemânare câștigată printr-o practică îndelungată. ◊ (depr.) deprindere de a lucra, de a gândi mecanic, mereu în același fel; respectare prea servilă a unor reguli și deprinderi învechite. 2. (inform.) set de instrucțiuni din ansamblul unui program de prelucrare a datelor, la servirea mai multor programe, când operațiile sunt comune; (sub)program de folosință curentă sau repetitiv, care asigură o funcție bine definită. (< fr., engl. routine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RUTINĂ1 ~e f. 1) depr. Obișnuință de a gândi și a acționa în mod mecanic. 2) rar Abilitate obținută printr-o practică îndelungată. [G.-D. rutinei] /<fr. routine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rutină f. 1. capacitate dobândită prin o deprindere îndelungată; 2. deprindere oarbă de a face ceva totdeauna în acelaș chip: rutina e vătămătoare progresului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*rutínă f., pl. e (fr. routine, d. route, drum). Îndemănare cîștigată pin practică: a avea rutina afacerilor. Deprindere oarbă de a proceda tot-de-a-una cum aĭ apucat: rutina e vătămătoare progresuluĭ. V. pareatcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rutină s. f., g.-d. art. rutinei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
rutină s. f., g.-d. art. rutinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rutină (obișnuință, substanță chimică) s. f., g.-d. art. rutinei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RUTINĂ s. v. experiență.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RUTINĂ s. experiență, practică, (înv.) ispită, ispitire. (Cunoaște ceva din ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rutină, rutinesubstantiv feminin
- 1. Capacitate câștigată printr-o practică îndelungată. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: experiență
- 1.1. Obișnuință de a acționa sau de a gândi totdeauna în același fel. DEX '09 DLRLC DNsinonime: anchiloză
- 1.2. Totalitatea obișnuințelor sau a prejudecăților considerate ca fiind un obstacol în calea noului, a creației sau a progresului. DEX '09 DEX '98
- diferențiere Respectare prea servilă a unor reguli și deprinderi învechite. DN
-
-
- 2. Obicei, operație repetată zilnic sau periodic. DN
- 2.1. Operație efectuată de un calculator electronic. DN
- diferențiere Set de instrucțiuni din ansamblul unui program de prelucrare a datelor, la servirea mai multor programe, când operațiile sunt comune. MDN '00
- diferențiere1. (Sub)program de folosință curentă sau repetitiv, care asigură o funcție bine definită. MDN '00
-
-
-
etimologie:
- routine DEX '09 DEX '98 DN