9 definiții pentru râncăi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
râncăi [At: LB / V: răn~, ~ngăi, ~coi, run~ / Pzi: 3 ~ește / E: răncău] (Reg) 1-2 vir (D. boi, tauri) A (se) boncălui. 3 vi (D. oameni) A plânge. 4 vr (De oameni; îf râncoi) A deveni neliniștit. corectat(ă)
răncăi v vz râncăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râncoi2 v vz râncăi corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rângăi v vz râncăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
runcăi v vz râncăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RÂNCĂI vb. v. boncăi, boncălui, mugi, rage, zbiera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rîncăi vb. v. BONCĂI. BONCĂLUI. MUGI. RAGE. ZBIERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rîncăi (-ăesc, -it), vb. – A mugi, a boncălui. – Var. rîncălui. Sl., cf. sb. rakati „a mugi”. Der. de la rîncău, rîncaci (Candrea) este improbabilă. Var. a fost tratată expresiv, cf. boncălui.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
râncăi, pers. 3 sg. râncăiește, vb. IV (reg.) 1. a boncălui (taurul). 2. (despre oameni) a se agita.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||