opțiuni
  • info

16 definiții pentru răzui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂZUI, răzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale. 2. A freca un corp de o unealtă sau cu o unealtă, pentru a obține un material mărunțit. – Rade + suf. -ui.

RĂZUI, răzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale. 2. A freca un corp de o unealtă sau cu o unealtă, pentru a obține un material mărunțit. – Rade + suf. -ui.

răzui vt [At: KLEIN, D. 155 / Pzi: ~esc, (pop) răzui / E: raz1 + -ui] 1 A îndepărta cu ajutorul unei unelte un strat subțire de pe suprafața unui lucru Si: a rade (1), (reg) răzălui (1). 2 (Fig) A atinge în treacăt. 3 A freca un corp cu o unealtă sau de o unealtă, pentru a obține un material mărunțit. 4 A da pe răzătoare (1).

RĂZUI, răzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A înlătura un strat subțire de pe suprafața unui lucru, cu ajutorul răzuitoarei; a rade (2). Geamurile îi sînt înghețate tun, cu frunze geruite, de nu le-ai răzui nici cu custura. DELAVRANCEA, S. 184. 2. A freca un corp pe o unealtă sau cu o unealtă, pentru a obține un material mărunțit.

A RĂZUI ~iesc tranz. 1) (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu ajutorul răzuitorului. 2) (legume, fructe, cașcaval etc.) A da prin răzătoare; a rade. /a rade + suf. ~ui

răzuì v. 1. a lua părți din ceva cu un instrument tăios; 2. a șterge, a netezi. [V. raz].

răzuĭ și răzuĭésc și (Mold. și) răzăluĭésc v. tr. (ung. reszelni, a răzui, ca și răzălăŭ d. reszelö și răzăș d. részes. Cu rad n’are a face!). Curăț răzînd cu cuțitu saŭ cu alt-ceva: a răzui un pește de solzĭ, a-țĭ răzui tălpile de noroĭ. Frec pe răzătoare ca să se prefacă în bucățele: a răzui hrean, morcov, ceapă.

răzăluĭ-, V. răzuĭ-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!răzui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. răzuiesc/răzui, 2 sg. răzuiești/răzui, 3 sg. răzuiește/răzuie, imperf. 1 răzuiam; conj. prez. 1 sg. să răzuiesc/să răzui, 3 să răzuiască/să răzuie

răzui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzuiesc, imperf. 3 sg. răzuia; conj. prez. 3 să răzuiască

răzui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzuiesc, imperf. 3 sg. răzuia; conj. prez. 3 sg. și pl. răzuiască

răzui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzuiesc, conj. răzuiască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂZUI vb. 1. v. rade. 2. a râcâi, (rar) a scobi. (A ~ pipa spre a o curăța.)

RĂZUI vb. 1. a rade, (rar) a racla, (reg.) a răzălui. (A ~ fundul ceaunului.) 2. a rîcîi, (rar) a scobi. (A ~ pipa spre a o curăța.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

răzui, răzuiesc v. t. 1. a prinde, a aresta, a închide. 2. a omorî.

a răzui prapurele (cuiva) expr. (er. -d. bărbați) a avea un contact sexual brutal (cu o femeie).

bun de răzuit izmene expr. (d. – instrumente de tăiat) tocit.

Intrare: răzui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răzui
  • răzuire
  • răzuit
  • răzuitu‑
  • răzuind
  • răzuindu‑
 singular plural
  • răzuiește
  • răzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răzuiesc
 (să)
  • răzuiesc
  • răzuiam
  • răzuii
  • răzuisem
a II-a (tu)
  • răzuiești
 (să)
  • răzuiești
  • răzuiai
  • răzuiși
  • răzuiseși
a III-a (el, ea)
  • răzuiește
 (să)
  • răzuiască
  • răzuia
  • răzui
  • răzuise
plural I (noi)
  • răzuim
 (să)
  • răzuim
  • răzuiam
  • răzuirăm
  • răzuiserăm
  • răzuisem
a II-a (voi)
  • răzuiți
 (să)
  • răzuiți
  • răzuiați
  • răzuirăți
  • răzuiserăți
  • răzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • răzuiesc
 (să)
  • răzuiască
  • răzuiau
  • răzuiră
  • răzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răzui, răzuiescverb

  • 1. A îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale; a rade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rade
    • format_quote Geamurile îi sînt înghețate tun, cu frunze geruite, de nu le-ai răzui nici cu custura. DELAVRANCEA, S. 184. DLRLC
  • 2. A freca un corp de o unealtă sau cu o unealtă, pentru a obține un material mărunțit; a rade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rade
etimologie:
  • Rade + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.