3 definiții pentru sagitaria
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SAGITARIA s.f. Plantă erbacee din apele dulci, calme, cu frunze aeriene în formă de vîrf de săgeată; varietate de stînjenel. [< fr. sagittaire, cf. lat. sagitta – săgeată].
SAGITARIA s. f. plantă erbacee din apele dulci, calme, cu frunze aeriene în formă de vârf de săgeată; varietate de stânjenel. (< fr. sagittaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sagitaria s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: sagitaria
| substantiv feminin (F162) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
sagitariasubstantiv feminin
- 1. Plantă erbacee din apele dulci, calme, cu frunze aeriene în formă de vârf de săgeată; varietate de stânjenel. DN
etimologie:
- sagittaire DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.