20 de definiții pentru schingiui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHINGIUI, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ Fig. A deforma, a stâlci, a poci cuvintele, limba etc. – Schingi + suf. -ui.

schingiui vt [At: URICARIUL, IV, 69/5 / V: (reg) ~gui, scăn~, șc~ / Pzi: ~esc, (rar) schingiui / E: schingi1 + -ui] 1 (Fșa) A supune la (mari) suferințe fizice, la chinuri, la cazne trupești Si: a chinui, a tortura, (îvp) a căzni, a munci, (îrg) a pedepsi, (înv) a pătui2, a tescui, (reg) a negăti. 2 (Fig) A pronunța sau a scrie, a reproduce incorect Si: a deforma (10), a denatura (2), (îrg) a schimonosi (3), a scâlcia, a stâlci.

SCHINGIUI, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ A deforma, a stâlci, a poci. A schingiui limba.Schingi + suf. -ui.

SCHINGIUI, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A bate rău, a maltrata, a chinui, a tortura; (învechit) a supune la cazne. Acu nu le mai ajunge că ne schingiuiesc pe noi, încep să ne oropsească și copilașii. REBREANU, R. II 38. Au tăbărît cu toții pe dînsul și l-au schingiuit. CREANGĂ, P. 60.

A SCHINGIUI ~esc tranz. 1) A supune unor chinuri (fizice sau morale) groaznice; a tortura. 2) fig. (cuvinte, melodii etc.) A denatura, încălcând grav corectitudinea firească; a poci; a stâlci. [Sil. schin-giu-i] /schingi + suf. ~ui

schingiuì v. Mold. a tortura: au tăbărît cu toții pe dânsul și l’au schingiuit după placul lor CR.

scăngiui v vz schingiui

schingui v vz schingiui

șchingiui v vz schingiui

schingĭuĭésc v. tr. (d. schingĭ, ca și ngr. skendzevo [scris skentz-], id.). Chinuĭesc, căznesc, torturez. – Și -guĭesc (Munt.). Rar și șch-.

șchingĭuĭésc, V. schingĭuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schingiui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, 3 sg. schingiuiește, imperf. 1 schingiuiam; conj. prez. 1 sg. să schingiuiesc, 3 să schingiuiască

schingiui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, imperf. 3 sg. schingiuia; conj. prez. 3 să schingiuiască

schingiui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, imperf. 3 sg. schingiuia; conj. prez. 3 sg. și pl. schingiuiască

schingiui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, conj. schingiuiască)

schingiuesc, -giuiască 3 conj., -giuiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHINGIUI vb. v. tortura.

SCHINGIUI vb. v. deforma, denatura, poci, schimonosi, scâlcia, stâlci, stropși.

schingiui vb. v. DEFORMA. DENATURA. POCI. SCHIMONOSI. SCÎLCIA. STÎLCI. STROPȘI.

SCHINGIUI vb. a canoni, a căzni, a chinul, a munci, a tortura, a trudi, (înv. și reg.) a pedepsi, (reg.) a negăti, a strînge, (înv.) a străstui. (L-au ~ pentru a-și mărturisi crima.)

Intrare: schingiui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schingiui
  • schingiuire
  • schingiuit
  • schingiuitu‑
  • schingiuind
  • schingiuindu‑
singular plural
  • schingiuiește
  • schingiuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schingiuiesc
(să)
  • schingiuiesc
  • schingiuiam
  • schingiuii
  • schingiuisem
a II-a (tu)
  • schingiuiești
(să)
  • schingiuiești
  • schingiuiai
  • schingiuiși
  • schingiuiseși
a III-a (el, ea)
  • schingiuiește
(să)
  • schingiuiască
  • schingiuia
  • schingiui
  • schingiuise
plural I (noi)
  • schingiuim
(să)
  • schingiuim
  • schingiuiam
  • schingiuirăm
  • schingiuiserăm
  • schingiuisem
a II-a (voi)
  • schingiuiți
(să)
  • schingiuiți
  • schingiuiați
  • schingiuirăți
  • schingiuiserăți
  • schingiuiseți
a III-a (ei, ele)
  • schingiuiesc
(să)
  • schingiuiască
  • schingiuiau
  • schingiui
  • schingiuiseră
scăngiui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șchingiui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schingui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schingiui, schingiuiescverb

  • 1. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acu nu le mai ajunge că ne schingiuiesc pe noi, încep să ne oropsească și copilașii. REBREANU, R. II 38. DLRLC
    • format_quote Au tăbărît cu toții pe dînsul și l-au schingiuit. CREANGĂ, P. 60. DLRLC
  • 2. figurat A deforma, a stâlci, a poci cuvintele, limba etc. DEX '09
    • format_quote A schingiui limba. DEX '98
etimologie:
  • Schingi + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.