11 definiții pentru scrisorică
din care- explicative (4)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCRISORICĂ, scrisorele, s. f. Diminutiv al lui scrisoare (1). – Scrisoare + suf. -ică.
SCRISORICĂ, scrisorele, s. f. Diminutiv al lui scrisoare (1). – Scrisoare + suf. -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scrisorică sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~rele / E: scrisoare + -ică] 1-10 (Șhp) Scrisoare (9-10, 13, 18, 26) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCRISORICĂ, scrisorele, s. f. Diminutiv al lui scrisoare. Acasă îl așteptau pe Titu două scrisorele. REBREANU, R. II 23. O scrisorică de amor cătră becherul meu, de la nevasta unui prietin. CARAGIALE, O. I 166. Cînd ăi vedea scrisorica mea, Să fugi tu de ea cît vei răsputea. TEODORESCU, P. P. 263.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scrisorícă f., pl. orele. Fam. Scrisoare mică, răvășel, bilețel.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scrisorică s. f., g.-d. art. scrisorelei; pl. scrisorele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scrisorică s. f., g.-d. art. scrisorelei; pl. scrisorele, art. scrisorelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scrisorică s. f., g.-d. art. scrisorelei; pl. scrisorele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCRISORICĂ s. (pop.) răvășel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCRISORICĂ s. v. bilet.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCRISORICĂ s. (pop.) răvășel.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scrisorică s. v. BILET.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scrisorică, scrisorelesubstantiv feminin
-
- Acasă îl așteptau pe Titu două scrisorele. REBREANU, R. II 23. DLRLC
- O scrisorică de amor cătră becherul meu, de la nevasta unui prietin. CARAGIALE, O. I 166. DLRLC
- Cînd ăi vedea scrisorica mea, Să fugi tu de ea cît vei răsputea. TEODORESCU, P. P. 263. DLRLC
-
etimologie:
- Scrisoare + -ică. DEX '98 DEX '09