7 definiții pentru scumpit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCUMPI, scumpesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări prețul unei mărfi, a vinde mai scump. ◊ Refl. pas. Se scumpise hârtia. ♦ Refl. (Despre oameni) A cere prețuri (mai) mari. 2. Refl. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgârci (când vinde sau cumpără ceva). – Din scump.
A SCUMPI ~esc tranz. (mărfuri) A face să se scumpească. /Din scump
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE SCUMPI mă ~esc intranz. 1) A deveni (mai) scump. 2) A manifesta zgârcenie (vânzând sau cumpărând); a se calici; a se zgârci. /Din scump
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scumpi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scumpesc, imperf. 3 sg. scumpea; conj. prez. 3 sg. și pl. scumpească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCUMPI vb. 1. v. majora. 2. v. lăcomi. 3. a se zgârci, (reg.) a se hârsi. (S-a ~ și a pierdut ocazia.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) scumpi ≠ a (se) ieftini
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A scumpi ≠ a ieftini
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scumpi, scumpescverb
- 1. A mări prețul unei mărfi, a vinde mai scump. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: ieftini
- Să știi că am să-ți scumpesc arenda. REBREANU, R. I 165. DLRLC
- Ce-ai cătat în țara mea De mi-ai scumpit făina? TEODORESCU, P. P. 334. DLRLC
- Vai, mîndruță de departe, Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hîrtia s-a scumpit, Ori pe mine m-ai urît? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 142. DLRLC
- Că de cînd ești pe la noi, S-au scumpit brînza de oi. ALECSANDRI, P. P. 330. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) A cere prețuri (mai) mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum o dați? – Pe parale și atît. – Aș, v-ați scumpit de tot... Vremuri grele! DELAVRANCEA, H. T. 11. DLRLC
-
- 1.2. A ajunge rar, prețios. DLRLC
- Măcar de s-ar mărita Marghiolița mai degrabă, ca să scap de-o grijă... S-au scumpit mirii ca vămile. ALECSANDRI, T. I 32. DLRLC
-
-
- 2. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgârci (când vinde sau cumpără ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce te tîrguiești atîta, domnișoară?... Ce vă scumpiți atîta, parcă n-ați avea bani? DUMITRIU, B. F. 117. DLRLC
- De ce te scumpești, pentru nemica toată, și nu-ți iei o slugă vrednică, ca să-ți fie mînă de ajutor la drum? CREANGĂ, P. 201. DLRLC
-
etimologie:
- scump DEX '98 DEX '09