senzațional, ~ă [At: CARAGIALE, O. II, 118 / P: ~ți-o~ / S și: sensațional / Pl: ~i, ~e / E: fr sensationnel] 1 a Care (prin caracterul ieșit din comun) face senzație (2). 2 a Care provoacă o mare surpriză. 3 a (D. literatură, articole publicistice, filme etc.) Care prezintă evenimente ce produc o impresie puternică. 4 a Care are o importanță covârșitoare. 5 sn Element, fapt, eveniment etc. senzațional (1). 6 a (Rar) Senzorial (3).

SENZAȚIONAL, -Ă, senzaționali, -e, adj. Care impresionează puternic, emoționează, uimește, interesează în cel mai înalt grad; care face senzație (prin caracterul său neprevăzut sau excepțional). Sînt amîndoi o pereche senzațională. CĂLINESCU, E. O. I 89. Publică în revista sa un document senzațional. SADOVEANU, E. 156. Titu Herdelea coborî scara ca și cînd ar fi aflat știrea cea mai senzațională. REBREANU, R- II 81. Azi dimineață întreagă strada Fidelității a fost viu emoționată de o senzațională dramă pasională. CARAGIALE, O. II 88.

SENZAȚIONAL, -Ă adj. Care produce, stîrnește o impresie foarte puternică, care interesează în cel mai înalt grad. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. sensationnel].

SENZAȚIONAL, -Ă adj. care face senzație (2). (< fr. sensationnel)

SENZAȚIONAL ~ă (~i, ~e) Care produce senzație; cu proprietatea de a impresiona puternic. Știre ~ă. [Sil. -ți-o-] /<fr. sensationnel

*sensaționál, -ă adj. (fr. sensationnel, d. sensatien, sensațiune). De sensațiune, care produce sensațiune, foarte interesant: o informațiune sensatională. – Fals senz-.

senzațional (desp. -ți-o-) adj. m., pl. senzaționali; f. senzațională, pl. senzaționale

senzațional (-ți-o-) adj. m., pl. senzaționali; f. senzațională, pl. senzaționale

senzațional adj. m. (sil. -ți-o-), pl. senzaționali; f. sg. senzațională, pl. senzaționale

SENZAȚIONAL adj. v. sensibil, senzitiv, senzorial.

senzațional adj. v. SENZITIV. SENZORIAL.