29 de definiții pentru sfărâmătură
din care- explicative (22)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SFĂRÂMĂTURĂ, sfărâmături, s. f. Obiect spart în bucăți (mici); fragment, bucată dintr-un astfel de obiect. [Var.: sfărmătură s. f.] – Sfărâma + suf. -ătură.
SFĂRÂMĂTURĂ, sfărâmături, s. f. Obiect spart în bucăți (mici); fragment, bucată dintr-un astfel de obiect. [Var.: sfărmătură s. f.] – Sfărâma + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
sfărâmătură sf [At: BIBLIA (1688), 862/43 / V: (îrg) ~mit~, ~răm~, ~rm~, ~rmit~, (înv) ~rămit~, (reg) ~rimit~, sferm~, sfârmit~, sfrămit~, sfrimit~, sfrâmit~ / Pl: ~ri / E: sfărâma + -(ă)tură] 1 Obiect prefăcut în bucăți în părți (foarte) mici Si: (rar) zdrobitură, (pop) sfărâmă (1), (îvr) sfărâmare (3), sfărâmuș (1), (reg) brac, fărâmătură, crâmpei. 2 Fragment dintr-o sfărâmătură (1) Si: (rar) zdrobitură, (pop) sfărâmă (1), sfărâmuș (2), (reg) brac, fărâmătură, crâmpei. 3-4 (Pop; prc) Firimitură (1-2). 5 (Prc; rar) Crâmpei2 (5). 6 (Îvr; îf sfărmătură, sfărmitură) Fragment (dintr-un text, dintr-un document, dintr-o publicație etc.). 7 (Mat; înv) Fracție (8). 8 (Îvr; îf sfărămătură) Infirmitate. 9-10 (Rar) Dărâmătură (1, 3). 11 (Înv) Dezastru (1) (material).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFĂRÂMĂTURĂ ~i f. Lucru spart în bucăți mici. 2) Fragment dintr-un astfel de lucru. [G.-D. sfărâmăturii] /a sfărâma + suf. ~tură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFĂRMĂTURĂ s. f. v. sfărâmătură.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SFĂRMĂTURĂ s. f. v. sfărâmătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
sfărămătură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărămitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărâmitură sf vz sfărâmătură[1] corectat(ă)
- În original, incorect tipărit: vz sfărămătură — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărimitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărmătură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărmitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfârmitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfermătură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfrămitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfrâmitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfrimitură sf vz sfărâmătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFĂRĂMĂTURĂ s. f. v. sfărîmătură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFĂRÎMĂTURĂ, sfărîmături, s. f. (Și în forma sfărmătură) Obiect spart în bucăți mici; fragment dintr-un astfel de obiect. În curtea cea mare sînt tot felul de sfărîmături. CAMIL PETRESCU, O. I 205. S-ar putea culege încă numeroase versuri... Ele sînt ca niște sfărîmături din marea inimă a poetului patriot. DEMETRESCU, O. 163. ◊ Fig. Noaptea creștea umedă, iar din mahala veneau cînd și cînd sfărmături de cîntece și chiote. DUNĂREANU, CH. 39. – Variante: sfărmătură, sfărămătură (SADOVEANU, O. VI 56, NEGRUZZI, S. I 21) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFĂRMĂTURĂ s. f. v. sfărîmătură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărămătură f. lucru sfărămat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fărmătúră f., pl. ĭ. Bucățică care cade dintr’o bucată maĭ mare: fărmăturĭ de pîne. – Și sf-: sfărmăturĭ de zid. Și fărămătură, fărîmătură și (vest) fărămitură, firimitură și frimitură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfărămătúră V. fărmătură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sfărmătúră V. fărmătură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sfărâmătură s. f., g.-d. art. sfărâmăturii; pl. sfărâmături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sfărâmătură s. f., g.-d. art. sfărâmăturii; pl. sfărâmături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sfărâmătură s. f., g.-d. art. sfărâmăturii; pl. sfărâmături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SFĂRÂMĂTURĂ s. v. fracție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFĂRÂMĂTURĂ s. 1. (rar) zdrobitură, (pop.) zdrumicătură. (~ unui pahar.) 2. brac, (reg.) fărâmătură. (~ dintr-un obiect.) 3. bucățică, fărâmătură. (N-a mai rămas nici o ~ din...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sfărîmătură s. v. FRACȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFĂRÎMĂTURĂ s. 1. (rar) zdrobitură, (pop.) zdrumicătură. (~ unui pahar.) 2. brac, (reg.) fărîmătură. (~ dintr-un obiect.) 3. bucățică, fărîmătură. (N-a mai rămas nici o ~ din...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sfărâmătură, sfărâmăturisubstantiv feminin
- 1. Obiect spart în bucăți (mici); fragment, bucată dintr-un astfel de obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În curtea cea mare sînt tot felul de sfărîmături. CAMIL PETRESCU, O. I 205. DLRLC
- S-ar putea culege încă numeroase versuri... Ele sînt ca niște sfărîmături din marea inimă a poetului patriot. DEMETRESCU, O. 163. DLRLC
- Noaptea creștea umedă, iar din mahala veneau cînd și cînd sfărmături de cîntece și chiote. DUNĂREANU, CH. 39. DLRLC
-
etimologie:
- Sfărâma + -ătură. DEX '98 DEX '09