16 definiții pentru solicitudine

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOLICITUDINE s. f. Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare. – Din fr. sollicitude, lat. sollicitudo, -inis.

solicitudine sf [At: HELIADE, D. J. 138/25 / V: (îvr) ~lec~, ~de / E: fr sollicitude, lat sollicitudo, -inis, it sollecitudine] 1 Atitudine binevoitoare, prietenoasă și afectuoasă față de cineva. 2 Atenție deosebită în îndeplinirea dorințelor, intențiilor etc. cuiva (înainte ca acestea să fi fost formulate) Si: prevenire, (înv) prevenință.

SOLICITUDINE, solicitudini, s. f. Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare. – Din fr. sollicitude, lat. sollicitudo, -inis.

SOLICITUDINE s. f. Atitudine plină de grijă și afecțiune; atenție prevenitoare și susținută. Chelnerii răspundeau nu numai cu solicitudine, dar cu o clipire din ochi care dovedea că Stănică le era cunoscut. CĂLINESCU, E. O. I 244. Mi-ar părea rău, dragă prietene, dacă vreodată ai socoti convorbirea noastră din astă-seară drept altceva decît este. O solicitudine prietenească. C. PETRESCU, A. 374.

SOLICITUDINE s.f. Atitudine plină de afecțiune, de bunăvoință și de grijă; atenție binevoitoare. [< fr. sollicitude, cf. lat. sollicitudo].

SOLICITUDINE s. f. atitudine binevoitoare, plină de afecțiune, de bunăvoință față de cineva. (< fr. sollicitude, lat. sollicitudo)

SOLICITUDINE ~i f. Comportare plină de atenție, grijă, bunăvoință, amabilitate. [G.-D. solicitudinii] /<fr. sollicitude, lat. sollicitudo, ~inis

solicitudine f. îngrijire afectuoasă, preocupațiune.

*solicitúdine f. (lat. sollicitúdo, -údinis). Grijă, atențiune: solicitudine de mamă. V. incurie.

solecitudine sf vz solicitudine

solicitude sf vz solicitudine

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

solicitudine s. f., g.-d. art. solicitudinii

solicitudine s. f., g.-d. art. solicitudinii

solicitudine s. f., g.-d. art. solicitudinii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOLICITUDINE s. 1. amabilitate, atenție, bunăvoință, prietenie. (Ne-a arătat multă ~.) 2. prevenire, (înv.) prevenție. (~ lui ne-a impresionat.)

SOLICITUDINE s. 1. amabilitate, atenție, bunăvoință, prietenie. (Ne-a arătat multă ~.) 2. prevenire, (înv.) prevenție. (~ lui ne-a impresionat.)

Intrare: solicitudine
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solicitudine
  • solicitudinea
plural
genitiv-dativ singular
  • solicitudini
  • solicitudinii
plural
vocativ singular
plural
solecitudine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
solicitude
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

solicitudinesubstantiv feminin

  • 1. Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Chelnerii răspundeau nu numai cu solicitudine, dar cu o clipire din ochi care dovedea că Stănică le era cunoscut. CĂLINESCU, E. O. I 244. DLRLC
    • format_quote Mi-ar părea rău, dragă prietene, dacă vreodată ai socoti convorbirea noastră din astă-seară drept altceva decît este. O solicitudine prietenească. C. PETRESCU, A. 374. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.