7 definiții pentru spinărușă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPINĂRUȘĂ, spinărușe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui spinare; spinăruță. – Spinare + suf. -ușă.
SPINĂRUȘĂ, spinărușe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui spinare; spinăruță. – Spinare + suf. -ușă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spinărușă sf [At: CONTEMP., V1 297 / V: (rar) spinăruș / Pl: ~șe / E: spinare + -ușă] 1-2 (Șhp) Spinare (1) (mai mică) Si: (rar) spinăruță (1-2), (reg) spinăruică (1-2), (îvr) spinărică (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPINĂRUȘĂ, spinărușe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui spinare. Am o găinușă Cu dreptatea în spinărușă (Cîntarul). GOROVEI, C. 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spinăruș sn vz spinărușă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spinărușă (rar) s. f., g.-d. art. spinărușei; pl. spinărușe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spinărușă (rar) s. f., g.-d. art. spinărușei; pl. spinărușe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spinărușă s. f., g.-d. art. spinărușei; pl. spinărușe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
spinărușă, spinărușesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui spinare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: spinăruță
- Am o găinușă Cu dreptatea în spinărușă (Cântarul). GOROVEI, C. 60. DLRLC
-
etimologie:
- Spinare + -ușă. DEX '98 DEX '09