STILIZA, stilizez, vb. I. Tranz. 1. A da unui text o formă corectă din punct de vedere stilistic. 2. (În artele plastice) A reproduce un obiect din natură în linii simplificate, esențiale, în scop decorativ. ♦ A prelucra un motiv de coregrafie sau de muzică populară, păstrând elementele originare esențiale. – Din fr. styliser.

stiliza vt [At: DDRF / Pzi: ~zez / E: fr styliser] 1 (C. i. texte, pex vorbirea) A da o formă corectă, îngrijită din punctul de vedere al stilului (1). 2 (În artele plastice; c. i. obiecte, figuri etc.) A reproduce în linii simplificate, esențiale (în scop decorativ). 3 (C. i. motive coregrafice sau de muzică populară) A prelucra într-o creație personală, păstrând elementele originare esențiale. corectat(ă)

STILIZA, stilizez, vb. I. Tranz. 1. A da unui text o formă mai corectă, mai îngrijită. 2. (În artele plastice) A reproduce un obiect din natură în linii simplificate, esențiale, în scop decorativ. ♦ A prelucra un motiv de coregrafie sau de muzică populară, păstrând elementele originare esențiale. – Din fr. styliser.

STILIZA, stilizez, vb.I. Tranz. 1. A definitiva sau a rectifica un text din punctul de vedere al stilului. Cum vom vedea, partea neorînduită, nestilizată și rămasă «inedită» a letopisețului său e de o mare precizie cronologică. IORGA, L. I 101. 2. (În artele plastice, mai ales în artele decorative) A interpreta un obiect din natură (floare, frunză etc.) în linii simplificate și caracteristice, în scopul unei prezentări mai clare și mai sugestive sau în vederea unei execuții mai ușoare. ♦ A prelucra un motiv de coregrafie sau de muzică populară, obținînd o creație personală, dar păstrînd elementele esențiale.

STILIZA vb. I. tr. 1. A da (unui text) o formă literară. 2. (Arte) A reprezenta simplificat un obiect din natură, cu păstrarea elementelor esențiale. 3. A prelucra, prin utilizarea elementelor esențiale, un motiv de artă populară într-o creație personală. [Cf. fr. styliser].

STILIZA vb. tr. 1. a da unui text o formă literară. 2. (arte) a reprezenta un obiect din natură în linii simplificate și caracteristice. 3. a prelucra, prin utilizarea elementelor esențiale, un motiv de artă populară într-o creație personală. (< fr. styliser)

A STILIZA ~ez tranz. 1) (texte, motive muzicale etc.) A supune unor modificări (pentru a da corectitudine, limpezime, frumusețe) de formă sau/și de conținut, păstrând esențialul; a prelucra. 2) (obiecte din natură) A reprezenta simplificând formele pentru a obține un efect decorativ. /<fr. styliser

stilizà v. a redacta într’un stil bun, a exprima cu preciziune.

*stilizéz v. tr. (d. stil). Redactez, daŭ o formă bună din punctu de vedere al stiluluĭ.

stiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. stilizez, 3 stilizează; conj. prez. 1 sg. să stilizez, 3 să stilizeze

stiliza (a ~) vb., ind. prez. 3 stilizează

stiliza vb., ind. prez. 1 sg. stilizez, 3 sg. și pl. stilizează

STILIZA vb. 1. a cizela, (rar) a subtiliza, (pop.) a ageri, (fam. fig.) a ciopli, a peria, a pieptăna, (fig.) a șlefui. (A ~ un text literar.) 2. a esențializa. (A ~ un cap de copil, în pictură.)

STILIZA vb. 1. a cizela, (rar) a subtiliza, (pop.) a ageri, (fam. fig.) a ciopli, a peria, a pieptăna, (fig.) a șlefui. (A ~ un text literar.) 2. a esențializa. (A ~ un cap de copil, în pictură.)