10 definiții pentru stranic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stranic, ~ă [At: CORESI, EV. 500 / V: (înv) ~ainic, (reg) ~răin~, ~rein~ / Pl: ~ici, ~ice / E: slv страньникъ] 1-2 smf, a (Înv) Străin (3-4). 3 smf (Pex) Peregrin (2). 4 a (Îrg; d. limbă, dialecte etc.) Străin (8). 5-6 smf, a (Înv) Străin (13-14). 7-8 smf, a Musafir (1-2).
strainic, ~ă a, smf vz stranic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
străinic, ~ă a, smf vz stranic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
streinic, ~ă a vz stranic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stráĭnic m. (vsl. stranĭnikŭ). Vechĭ. Călător, străin, ĭubitor de străinĭ, ospitalier.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRANIC adj., s. v. hoinar, pribeag, rătăcitor, vagabond.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stranic adj., s. v. HOINAR. PRIBEAG. RĂTĂCITOR. VAGABOND.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRAINIC s. v. călător, drumeț, pelerin.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strainic s. v. CĂLĂTOR. DRUMEȚ. PELERIN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stranic, stranică, adj., s.m. și f. 1. (adj., s.m. și f.; înv.) străin, venetic, pelerin. 2. (adj.; înv. și reg.; despre limbă, dialecte) alta decât limba sau dialectul matern; străin. 3. (adj.; s.m. și f.; înv.) (persoană) care nu este în relații apropiate de rudenie cu cineva; care nu aparține unei familii. 4. (s.m. și f.; înv.) oaspe, oaspete.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |