subscripție sf [At: SȚ 9/27 / P: ~ți-e / V: (înv) ~iune, sus~, suscripțiune / Pl: ~ii / E: lat subscriptio, fr souscription] 1-2 (Înv) Semnătură (2-3). 3 Angajament pe care îl face o persoană, prin iscălitură, de a contribui cu o anumită sumă la o lucrare de interes public sau particular Si: (rar) subscriere (3), (înv) prenumerație. 4 Contribuție bănească cu care se angajează cel ce subscrie. 5 (Șîs Listă de ~) Document care conține semnăturile tuturor persoanelor care subscriu Si: (înv) listă de subscriere Vz subscriere.

SUBSCRIPȚIE, subscripții, s. f. Faptul de a se angaja (sau de a cere cuiva să se angajeze) printr-o semnătură la o contribuție pentru o operă de interes public sau particular; sumă de bani cerută sau oferită în acest fel. În starea de astăzi a lucrurilor ne va fi cu anevoie a strînge bani prin subscripție. GHICA, A. 244. ◊ Listă de subscripție = act, document pe care semnează cei care contribuie la adunarea unor fonduri pentru o operă de interes public sau particular.

SUBSCRIPȚIE s.f. Faptul de a subscrie; subscriere. ♦ Sumă de bani cu care se angajează cineva, în baza unei semnături, să contribuie la o operă de interes public sau particular. ♦ Listă de subscripție = document pe care se adună o asemenea sumă. [Gen. -iei. / cf. lat. subscriptio, fr. souscription].

SUBSCRIPȚIE s. f. subscriere. ◊ sumă de bani cu care se angajează cineva, în baza unei semnături, să contribuie la o operă de interes public sau particular. ♦ listă de ~ = document pe baza căruia se adună o asemenea sumă. (< lat. subscriptio, după fr. souscription)

SUBSCRIPȚIE ~i f. v. A SUBSCRIE. ◊ Listă de ~ document semnat privind o contribuție bănească pentru acțiuni de folos obștesc sau particular. [G.-D. subscripției; Sil. sub-scrip-ți-e] /<lat. subscriptio, ~onis, fr. souscription

subscripțiune sf vz subscripție

suscripție sf vz subscripție

subscripți(un)e f. 1. acțiunea de a subscrie un act; 2. acțiunea de a subscrie pentru o faptă de binefacere, pentru o publicațiune, etc.; 3. sumă promisă sau plătită de cel ce subscrie.

*subscripțiúne f. (lat sub-scriptio, -ónis. V. circum-, de-, in- și pre-scripțiune). Acțiunea de a subscrie (de a iscăli). Acțiunea de a subscrie o sumă la o binefacere, la o publicațiune ș. a. Suma subscrisă. Listă de subscripțiune, listă pe care fie-care subscrie o sumă p. binefacere saŭ p. alt scop. – Și -ípție.

subscripție (înv.) (desp. -ți-e) s. f., art. subscripția (desp. -ți-a), g.-d. art. subscripției; pl. subscripții, art. subscripțiile (desp. -ți-i-)

subscripție (înv.) (-ți-e) s. f., art. subscripția (-ți-a), g.-d. art. subscripției; pl. subscripții, art. subscripțiile (-ți-i-)

subscripție s. f. (sil. -ți-e), art. subscripția (sil. -ți-a), g.-d. art. subscripției; pl. subscripții, art. subscripțiile (sil. -ți-i-)

subscripție

SUBSCRIPȚIE s. (astăzi rar) subscriere, (înv.) prenumerație. (Listă de ~.)

SUBSCRIPȚIE s. v. iscălitură, semnătură.

SUBSCRIPȚIE s. (astăzi rar) subscriere, (înv.) prenumerație. (Listă de ~.)

subscripție s. v. ISCĂLITURĂ. SEMNĂTURĂ.