SUBTERAN, -Ă, subterani, -e, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Care se află la o adâncime oarecare sub suprafața pământului; de sub pământ, din pământ, din subsol. ♦ Care se execută sau are loc sub pământ. ♦ Fig. (Despre organizații politice) Ilegal. 2. S. f. Încăpere, galerie, construcție aflată în întregime (la adâncime mare) sub pământ. 3. S. n. Mină. – După fr. souterrain, (1) și lat. subterraneus.

subteran, ~ă [At: HELIADE, L. B. III, 9/4 / V: (înv) ~iu, ~ren, supt~, suptteren, sut~, suteraneu, suteraniu, suterenă / S și: (îvr) sub teran / Pl: ~i, ~e / E: lat subterraneus, fr souterrain] 1 a Care se află sau se petrece sub suprafața pământului Si: subpământean (1), (înv) subpământenesc (1), subpământic (1), (îvr) subpământ (2). 2 a Care este specific mediului de sub suprafața pământului Si: subpământean (2), (înv) subpământenesc (2), subpământic (2). 3 a (Spc; d. animale și plante ori d. părți ale plantelor) Care se dezvoltă sau care trăiește sub suprafața pământului. 4 sm (Rar) Miner¹. 5 a (Îvr; pex) Care se află în partea cea mai de jos a unui lucru. 6 a (Îvr; pex) Care formează stratul de dedesubt. 7 sf, (rar) sn Galerie, încăpere etc. aflată în întregime (și, de obicei, la mare adâncime) sub pământ Si: (rar) subpământă (2) Vz subpământ, hrubă (4), pivniță. 8 sn, (rar) sf Galerie sau ansamblu de galerii aflate în întregime (și, de obicei, la mare adâncime) sub pământ, amenajate cu lucrări și instalații în scopul extragerii zăcămintelor de substanțe utile Si: mină¹, ocnă, (îrg) baie² (1), (înv) madem, minieră. 9 sn (Rar) Subsol (1). 10 a (Fig) Care constituie dedesubtul unor lucruri, al unor fapte, al unor evenimente etc. 11 a (Fig) Care este (sau se petrece în) ascuns.

SUBTERAN, -Ă, subterani, -e, adj., subst. 1. Adj. Care se află la o adâncime oarecare sub suprafața pământului; de sub pământ, din pământ, din subsol. ♦ Care se execută sau are loc sub pământ. ♦ Fig. (Despre organizații politice) Ilegal. 2. S. f. Încăpere, galerie, construcție aflată în întregime (la adâncime mare) sub pământ. 3. S. n. Mină¹. – După fr. souterrain, (1) și lat. subterraneus.

SUBTERAN², -Ă, subterani, -e, adj. Care se află la o adîncime oarecare în pămînt; de sub suprafața pămîntului, din pămînt, din subsol; subpămîntean. Nămoluri groase se învolburează în apele lui, urcînd mereu din funduri în mari cercuri concentrice, ca și cum acolo un lanț subteran de vulcani n-ar înceta să facă erupție cu noroi. BOGZA, C. O. 392. Am intrat într-un lung peron subteran. CAMIL PETRESCU, U. N. 416. Se văd apoi o mulțime de altare subterane, cari datează de sute de ani. SAHIA, U.R.S.S. 47. – Variantă: suteran, -ă (TOPÎRCEANU, B. 95) adj.

SUBTERAN, -Ă adj. Aflat sub nivelul solului; de sub pămînt. ♦ Care se face, se execută sub pămînt. ♦ (Fig.) Ilegal; secret. // s.n. Mină. [După fr. souterrain].

SUBTERAN, -Ă I. adj. 1. aflat sub nivelul solului. ◊ sub pământ. 2. (fig.; și adv.) ilegal; secret. II. s. n. mină¹ (1). III. s. f. încăpere, galerie sub pământ. (< fr. souterrain, lat. subterraneus)

SUBTERAN ~ă (~i, ~e) 1) Care se află sub pământ; aflat sub pământ. Pasaj ~. 2) Care se face sub pământ; executat sub pământ. Circulație ~ă. Explozie ~ă. 3) fig. rar Care se face în taină; realizat în mod tainic; clandestin; ilegal. Manevră ~ă. /<lat. subterraneus, fr. souterrain

*subterán, -ă adj. (lat sub-terráneus, fr. souterrain. Cp. cu mediteran). Pe supt pămînt: drum subteran. Fig. Ascuns secret: manopere supterane. S. f., pl. e. Galerie pe supt pămînt (hrubă): au fugit pintr’o subterană. – Uniĭ zic suteran. V. supămîntean.

subteraniu, ~ie a vz subteran

subteren, ~ă a vz subteran

supteran, ~ă a vz subteran

supteren, ~ă a vz subteran

suteran, ~ă a, s vz subteran

suteraneu, ~ee a vz subteran

suteraniu, ~ie a vz subteran

SUTERAN, -Ă adj. v. subteran².

suteran a. 1. care e sub pământ; 2. fig. ascuns, tainic: manopere suterane.

*suterán, V. subteran.

subteran¹ adj. m., pl. subterani; f. subterană, pl. subterane

subteran¹ adj. m., pl. subterani; f. subterană, pl. subterane

subteran adj. m., pl. subterani; f. sg. subterană, pl. subterane

SUBTERAN adj., s. 1. adj. subpământean, (înv.) subpământesc, subpământic. (Bogății ~.) 2. s. mină, ocnă, (înv. și reg.) baie, (înv.) madem, minieră. (Au intrat în ~ în schimbul al doilea.)

SUBTERAN adj. v. clandestin, conspirativ, ilegal, secret.

SUBTERAN adj., s. 1. adj. subpămîntean, (înv.) subpămîntesc, subpămîntic. (Bogății ~.) 2. s. mină, ocnă, (înv. și reg.) baie, (înv.) madem, minieră. (Au intrat în ~ în schimbul al doilea.)

subteran adj. v. CLANDESTIN. CONSPIRATIV. ILEGAL. SECRET.

TREN SUBTERAN s. v. metrou.

tren subteran s. v. METROU.