opțiuni
  • info

11 definiții pentru sugrumător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUGRUMĂTOR, -OARE, sugrumători, -oare, adj. Care sugrumă; care suprimă, care nimicește; fig. care apasă, care copleșește; sufocant. – Sugruma + suf. -ător.

SUGRUMĂTOR, -OARE, sugrumători, -oare, adj. Care sugrumă; care suprimă, care nimicește; fig. care apasă, care copleșește; sufocant. – Sugruma + suf. -ător.

sugrumător, ~oare [At: BOLLIAC, M. 38/25 / V: (îrg) zu~ / Pl: ~i, ~oare / E: sugruma + -ător] 1 a (D. ființe sau d. mâinile, labele etc. lor ori d. obiecte, d. boli etc.) Care presează gâtul, paralizând căile respiratorii și sufocând (pentru a omorî) Si: strangulator. 2 a (Pex) Care omoară prin sufocare (1) Si: strangulator. 3 a (D. aburi, substanțe etc.) Care face să-și piardă respirația, să se înece, datorită lipsei de oxigen sau încetinirii ritmului respirator Si: asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant (1), (rar) înecător, năbușitor, nădușitor. 4 a (D. aburi, substanțe etc.) Care omoară prin lipsă de aer Si: asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant (1), (rar) înecător, năbușitor, nădușitor. 5 a (Îvr; pex, d. respirație) Care este însoțit de senzația de sufocare Si: (îvr) sufocativ. 6 a (Fig; d. emoții puternice, d. stări sufletești deosebite, d. impresii etc.) Care copleșește prin intensitate, prin amploare, prin durată etc. Si: apăsător2 (1), chinuitor (1), copleșitor (7). 7-8 s, a (Fig) (Fapt) care pune capăt (prin mijloace drastice, prin violență) acțiunilor, manifestărilor, sentimentelor etc. oamenilor Si: curmător (1), înăbușitor, lichidator, (rar) reprimator.

SUGRUMĂTOR, -OARE, sugrumători, -oare, adj. Care sugrumă; fig. care apasă, care copleșește, sufocant. Fu cuprins de o frică sugrumătoare, ca în fața unor stafii. REBREANU, P. S. 13.

sugrumător a. și m. care sugrumă.

zugrumător, ~oare a, sm, sf vz sugrumător

zugrumător, -oare adj. v. sugrumător.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sugrumător (desp. su-gru-) adj. m., pl. sugrumători; f. sg. și pl. sugrumătoare

sugrumător (su-gru-) adj. m., pl. sugrumători; f. sg. și pl. sugrumătoare

sugrumător adj. m. (sil. -gru-), pl. sugrumători; f. sg. și pl. sugrămătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUGRUMĂTOR adj. înăbușitor, sufocant, (pop.) zăpușit. (O căldură ~oare.)

SUGRUMĂTOR adj. înăbușitor, sufocant, (pop.) zăpușit. (O căldură ~.)

Intrare: sugrumător
sugrumător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sugrumător
  • sugrumătorul
  • sugrumătoru‑
  • sugrumătoare
  • sugrumătoarea
plural
  • sugrumători
  • sugrumătorii
  • sugrumătoare
  • sugrumătoarele
genitiv-dativ singular
  • sugrumător
  • sugrumătorului
  • sugrumătoare
  • sugrumătoarei
plural
  • sugrumători
  • sugrumătorilor
  • sugrumătoare
  • sugrumătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
zugrumător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sugrumător, sugrumătoareadjectiv

  • 1. Care sugrumă; care suprimă, care nimicește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat Care apasă, care copleșește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: sufocat
      • format_quote Fu cuprins de o frică sugrumătoare, ca în fața unor stafii. REBREANU, P. S. 13. DLRLC
etimologie:
  • Sugruma + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.