sângeros, ~oasă [At: PSALT. 290 / Pl: ~oși, ~oase / E: lat sanguinosus] 1 a (D. oameni) Care este înclinat spre cruzime și vărsare de sânge Si: (asr) sangvinar (1), (înv) sangvinic (5), sângeratic (1), sireap (11), (îvr) sânger (6). 2 a (D. manifestări ale oamenilor) Care se caracterizează prin violență, brutalitate și cruzime Si: (asr) sangvinar (2), (înv) sangvinic (6), sângeratic (2), sireap (14), (îvr) sânger (7). 3 a (Rar; d. producții beletristice) Care este dominat sau axat pe ideea de crimă, de forță, de brutalitate. 4 a (D. acțiuni, evenimente etc.) Care este însoțit de măceluri sau de vărsări de sânge. 5 a Care este plin de cruzime Si: (înv) sângeratic (3). 6 a (Îvr; d. temperamentul oamenilor) Sangvin (7). 7 a (D. oameni) Sangvin (8). 8 a (Rar; d. oameni) Care are mult sânge. 9 a (Reg; d. oameni) Rumen². 10 a (Înv) Sângerat² (1). 11 a (Înv) Sângerat² (2). 12 a (Rar) Sangvinolent (1). 13 a (Rar; d. ochi) Injectat. 14 a Congestionat (2). 15 a (Fig) Ofensator. 16 a (Pex) Foarte grav. 17 a (Fig) Sângeriu (1). 18 sf (Reg) Rușuliță (Hieracium aurautiacum).

SÂNGEROS ~oasă (~oși, ~oase) 1) Care se caracterizează prin vărsări de sânge. 2) (despre ochi) Care este injectat cu sânge. 3) (despre răni, plăgi etc.) Care elimină sânge. 4) fig. Care este de culoarea sângelui; roșu ca sângele; roșu-aprins. /<lat. sanguinosus

sângeros a. 1. unde s’a vărsat mult sânge: luptă sângeroasă; 2. care are mult sânge; 3. fig. foarte crud sau ofensător: insultă sângeroasă. [Lat. SANGUINOSUS].

SÎNGEROS, -OASĂ, sîngeroși, -oase, adj. 1. (Despre oameni, p. ext. despre gîndul, cugetul, faptele lor) Gata să facă vărsări de sînge; crud, fioros, nemilos, crunt. L-a așteptat el și l-a căutat multă vreme, cu gînduri sîngeroase și mușcîndu-și pumnii. SADOVEANU, O. VIII 236. Mulți sînt ca nisipul mării, Mulți ca ghearele mustrării, Într-un suflet păcătos, Într-un cuget sîngeros. ALECSANDRI, P. II 15. ♦ (Despre evenimente, întîmplări) Însoțit de măceluri, de vărsări de sînge; plin de cruzime. În zilele Marii Revoluții din Octombrie... pe scări și în interiorul palatului s-au dat lupte sîngeroase. STANCU, U.R.S.S. 121. Cu adevărat era groază a privi această scenă sîngeroasă. NEGRUZZI, S. I 152. ◊ Fig. Poate vream – tîrînd în urmă o armată numeroasă Ca să trag peste popoare brazda mea cea sîngeroasă. MACEDONSKI, O. I 71. Pe zodii sîngeroase porneau a lui popoară. EMINESCU, O. I 91. 2. (Despre oameni) Care are mult sînge; sanguin. Era mare, voinic, sîngeros, cu niște mîni de uriaș și c-un mers greoi. VLAHUȚĂ, O. A. 360. ◊ (Substantivat) Peruianu, îngreuiat și moleșit, ca toți sîngeroșii după masă, stă cufundat în fotoliu. VLAHUȚĂ, O. A. III 89. 3. Care sîngerează, plin de sînge. Îmi arăta capul sîngeros, și capul se uita la mine grozav. NEGRUZZI, S. I 147. ♦ (Despre ochi) Injectat, congestionat. Căta cu ochi sîngeroși în jurul ei, coastele i se mișcau ca niște arcuri, bale îi curgeau pe bot. BART, S. M. 90. Fost-au încă la serbare... Zmei cu ochii sîngeroși Și vitejii feți-frumoși. ALECSANDRI, P. II 179. 4. Fig. Roșu (ca sîngele). Cu fețele încruntate pătrundeau în cămări, în lumina sîngeroasă, urmați de aproape de roate de oșteni. SADOVEANU, O. I 197. Bardac închise ochii, cufundîndu-i parcă într-o flacără sîngeroasă. id. ib. VII 363.

sîngerós, -oásă adj. (lat. sanguĭnosus, it. sp. pg. sanguinoso, pv. sancnos, fr. salgneux). În care a curs mult sînge: sîngeroasele asalturĭ de la Grivița. Care are mult sînge: om sîngeros, friptură prea sîngeroasă. Fig. Care te face să sîngerezi, foarte crud sau jignitor: o sîngeroasă insultă. Adv. În mod sîngeros: s’aŭ luptat sîngeros.

sângeros adj. m., pl. sângeroși; f. sângeroasă, pl. sângeroase

sângeros adj. m., pl. sângeroși; f. sângeroasă, pl. sângeroase

sângeros adj. m., pl. sângeroși; f. sg. sângeroasă, pl. sângeroase

SÂNGEROS adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. înverșunat. 3. adj. v. îngrozitor.

SÂNGEROS adj. v. congestionat, injectat, irascibil, iritabil, înroșit, însângerat, nervos, roșu, sangvin, sangvinic, sângerat, sângeriu, supărăcios.

SÂNGEROASĂ s. v. rușuliță.

sîngeroasă s. v. RUȘULIȚĂ.

sîngeros adj. v. CONGESTIONAT. INJECTAT. IRASCIBIL. IRITABIL. ÎNROȘIT. ÎNSÎNGERAT. NERVOS. ROȘU. SANGUIN. SANGUIN1C. SÎNGERAT. SÎNGERIU. SUPĂRĂCIOS.

SÎNGEROS adj., adv. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen. crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.) 2. adj. aprig, aspru, crîncen, crud, crunt, cumplit, încrîncenat, îndîrjit, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, vajnic, violent, (înv.) crîncenit, tare, (fig.) încleștat. (O înfruntare ~.) 3. adj. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. si pop.) rău. (O crimă ~.)