3 definiții pentru sămânța
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sămânța vt [At: GL: OLT. / Pzi: ~țez / E: sămânță] (Reg) A semăna1 (2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂMÂNȚA vb. v. însămânța, semăna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sămînța vb. v. ÎNSĂMÎNȚA. SEMĂNA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: sămânța
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)