3 definiții pentru temenire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TEMENI, temenesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. – Din temenea.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
temeni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. temenesc, imperf. 3 sg. temenea; conj. prez. 3 sg. și pl. temenească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TEMENI vb. v. închina, ploconi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: temenire
temenire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
temeni, temenescverb
- 1. A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ienicerii de sosea, Bună ziua că-i dedea Și frumos se temenea. TEODORESCU, P. P. 552. DLRLC
-
etimologie:
- temenea DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.