13 definiții pentru trandada

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANDADA, trandadale, s. f. (Reg.) Prostovol. [Var.: trandadaie s. f., trandavai s. n.] – Et. nec.

TRANDADA, trandadale, s. f. (Reg.) Prostovol. [Var.: trandadaie s. f., trandavai s. n.] – Et. nec.

trandada sf [At: ANTIPA, P. 523 / V: (reg) ~ie, ~ndavai sn / Pl: ~le / E: nct] (Reg) Prostovol.

TRANDADA, trandadale, s. f. Unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă sau dintr-un sac a cărui gură se poate închide. (Atestat în forma trandadaie) Unul din instrumentele... pe care le avem la Dunăre este trandadaia pe care pescarii noștri au adoptat-o abia în timpurile din urmă de la pescarii sîrbi. ANTIPA, P. 524. – Variantă: trandadaie s. f.

TRANDADAIE s. f. v. trandada.

TRANDADAIE s. f. v. trandada.

TRANDADAIE s. f. v. trandada.

TRANDAVAI s. n. v. trandada.

TRANDAVAI s. n. v. trandada.

trandadaie sf vz trandada

trandavai sn vz trandada

trandadaie f. alt nume dat târîtoarei de pescuit. [Origină necunscută].

trandadáĭe, V. trandavaĭ.

trandaváĭ n., pl. ĭe. Cov. Prut. Prostovol. – La Ant. trandadáĭe, pl. ăĭ, plasă (numită și tîrîtoare), care se tîrăște pe fundu apeĭ ca să prindă cega.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trandada s. f., g.-d. art. trandadalei; pl. trandadale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRANDADAIE s. v. târâtoare.

trandadaie s. v. TÎRÎTOARE.

Intrare: trandada
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trandada
  • trandadaua
plural
  • trandadale
  • trandadalele
genitiv-dativ singular
  • trandadale
  • trandadalei
plural
  • trandadale
  • trandadalelor
vocativ singular
plural
trandadaie substantiv feminin
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trandadaie
  • trandadaia
plural
  • trandadăi
  • trandadăile
genitiv-dativ singular
  • trandadăi
  • trandadăii
plural
  • trandadăi
  • trandadăilor
vocativ singular
plural
trandavai substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trandavai
  • trandavaiul
  • trandavaiu‑
plural
  • trandavaie
  • trandavaiele
genitiv-dativ singular
  • trandavai
  • trandavaiului
plural
  • trandavaie
  • trandavaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trandada, trandadalesubstantiv feminin

  • 1. regional Unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă sau dintr-un sac a cărui gură se poate închide. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unul din instrumentele... pe care le avem la Dunăre este trandadaia pe care pescarii noștri au adoptat-o abia în timpurile din urmă de la pescarii sîrbi. ANTIPA, P. 524. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.