11 definiții pentru uzurpare
din care- explicative (5)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UZURPARE, uzurpări, s. f. Acțiunea de a uzurpa și rezultatul ei; uzurpațiune. – V. uzurpa.
UZURPARE, uzurpări, s. f. Acțiunea de a uzurpa și rezultatul ei; uzurpațiune. – V. uzurpa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
uzurpare sf [At: HELIADE, V. 19/3 / Pl: ~pări / E: uzurpa] (Înv) 1 Însușire a unui drept, a unui bun etc. prin violență sau prin fraudă. 2 (Pex) Dobândire ilegală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UZURPARE, uzurpări, s. f. Acțiunea de a uzurpa. Uzurparea unui drept.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UZURPARE s.f. Acțiunea de a uzurpa și rezultatul ei; uzurpațiune. [< uzurpa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*uzurpațiúne f. (lat. usurpátio, -ónis). Acțiunea de a uzurpa. Situațiune uzurpată. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
uzurpare s. f., g.-d. art. uzurpării; pl. uzurpări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
uzurpare s. f., g.-d. art. uzurpării; pl. uzurpări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
uzurpare s. f., g.-d. art. uzurpării; pl. uzurpări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
uzurpațiune (înv.) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. uzurpațiunii; pl. uzurpațiuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UZURPARE s. (înv.) răpștire, uzurpațiune. (~ dreptului cuiva.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UZURPARE s. (înv.) răpștire, uzurpațiune. (~ dreptului cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
uzurpare, uzurpărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a uzurpa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: răpștire uzurpațiune
- Uzurparea unui drept. DLRLC
-
etimologie:
- uzurpa DEX '09 DEX '98 DN