vivace [At: HELIADE, O. II, 164 / V: (îvr) ~aci a / Pl: (nob) ~aci / E: it, fr vivace, lat vivax, -acis] 1 ain (Liv; d. oameni) Care are o vitalitate deosebită, manifestată prin rapiditate și ușurință în mișcări. 2 ain (Liv; d. manifestările, fizionomia oamenilor etc.) Care exprimă însuflețire. 3 ain (Liv; d. oameni) Care este înzestrat cu o minte ageră, pătrunzătoare Si: perspicace, subtil. 4 ain (Liv; d. mintea, inteligența oamenilor) Care dovedește subtilitate. 5 ain (D. tempoul unei bucăți muzicale sau d. ritmul versurilor) Rapid. 6 av (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo rapid, între allegro și presto Si: vivo. 7 ain (Asr; d. ființe) Care poate trăi mult timp Si: (înv) viețuielnic (2), (îvr) viețuial vz viețual (4). 8 ain (D. plante sau părți ale acestora) Care trăiește mai mulți ani, fără a fi nevoie de o nouă însămânțare Si: peren. 9 ain (D. plante sau părți ale acestora) Care rodește timp de mai mulți ani la rând Si: peren. 10 ain (Fig; asr) Persistent.

vivace adj.invar., adv. I adj.invar. 1 (despre oameni) Care este plin de vitalitate, de viață, de energie; vioi, ager. ♦ (despre manifestările, fizionomia etc. ale oamenilor) Care denotă, care exprimă vivacitate, însuflețire. 2 (despre plante) A cărei viață și vegetație durează mai mulți ani, fără a fi nevoie de o nouă însămînțare; peren. Numai coniferele și unele plante vivace înverzesc tot anul (VIN.). II adv. (muz.; indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo foarte rapid, între allegro și presto. • /<fr., it. vivace, lat. vīvax, -acis <vivĕre „a trăi”.

VIVACE adj. invar. 1. Vioi, ager (în mișcări); plin de viață. ♦ (Adverbial, indicînd modul de executare a unei bucăți muzicale) Cu multă vioiciune, într-un ritm foarte viu. 2. (Despre plante) Care trăiește mai mulți ani; peren.

VIVACE adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Repede, cu multă vioiciune, agerime. [< it. vivace].

VIVACE adj. invar. 1. Vioi, ager, plin de viață. 2. (Despre plante) Care durează mai mulți ani; peren. [< fr., it. vivace < lat. vivax].

VIVACE I. adj. inv. 1. vioi, ager, plin de viață. 2. peren (1). II. adv. (muz.) foarte repede, între allegro și presto; vivo. (< it., fr. vivace)

VIVACE adj. invar. 1) (mai ales despre persoane și manifestările lor) Care vădește vioiciune și agerime. 2) (despre plante, animale) Care este apt de a rezista timp îndelungat la acțiunea unor factori nocivi; rezistent. 3) și adverbial (despre modul de executare a unei bucăți muzicale) Cu o mișcare vioaie; cu vioiciune; rapid. /<it. vivace, fr. vivace

vivace a. 1. organizat pentru a trăi mult timp: animat vivace; 2. fig. anevoie de stârpit: prejudiciile sunt vivaci; 3. Bot. care ține peste doi ani și rodește de mai multe ori: plantă vivace.

*viváce f. (lat. vivax, -ácis). Organizat așa în cît să trăĭască mult: Animal vivace. Fig. Vioĭ: copil vivace. Rezistent, greŭ de stîrpit: prejudiciŭ vivace. Plante vivace, acelea care trăĭesc maĭ mulțĭ anĭ și rodesc de maĭ multe orĭ. Adv. Cu vioicĭune.

vivaci a vz vivace

vivace adj. invar., adv. (ritmuri ~, a executa ~)

vivace adj. invar., adv.

vivace adj. invar., adv.

vivace invar.

VIVACE adj., adv. 1. adj. însuflețit, vioi, viu. (Tempo ~ de execuție a unei bucăți muzicale.) 2. adv. v. spiritoso. 3. adj. v. peren.

VIVACE adj., adv. 1. adj. însuflețit, vioi, viu. (Tempo ~ de execuție a unei bucăți muzicale.) 2. adv. (MUZ.) spiritoso. 3. adj. (BOT.) peren, (rar) perenic. (Plantă ~.)

vivace (cuv. it. „vioi, însuflețit, plin de viață”), termen care, folosit singur, reprezintă o indicație de mișcare (2) rapidă între allegro* și presto*. Alăturat unui alt termen de mișcare devine indicație de expresie* pentru o interpretare însuflețită, plină de vioiciune (De ex.: Sllegro vivace). Superlativ: vivacissimo „foarte vioi”. Sin.: vivo.