23 de definiții pentru zăpadă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂPADĂ, (1) zăpezi, s. f. 1. Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0°C; omăt, nea, ninsoare. 2. (Chim.; în sintagma) Zăpadă carbonică = bioxid de carbon în stare solidă. – Cf. sl. zapadati „a cădea”.

zăpa sf [At: PSALT. 331 / Pl: ~pezi / E: pvb zăpădi] 1 Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată. 2 Strat provenit din aglomerarea zăpezii (1), când temperatura solului este sub 0° C Si: ninsoare, (pop) omăt1, (reg) nea2. 3 (Îla) De ~ Alb (1). 4 (Reg; îs) Apă de ~ Apă de ploaie (1). 5 (Chm; îs) ~ carbonică (sau de bioxid de carbon, uscată) Bioxid de carbon în stare solidă Si: gheață uscată. 6 (Rar) Plantă de apartament cu petale albe, nedefinită mai îndeaproape.

zăpa s.f 1 (meteor.) Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de gheață; ext. strat provenit din acumularea acestor fulgi, cînd temperatura solului este sub 0° C; omăt, nea, ninsoare. Zăpada strălucea de-ți lua vederile (AGÂR). ◊ Zăpezi persistente (sau permanente) = zăpezi care nu se topesc total de la un an la altul. Zăpada mieilor v. miel. ◊ Loc.adj. De zăpadă = alb. Și-nlănțuindu-mi gîtul cu brațe de zăpadă îmi întindeai o gură deschisă (EMIN.). ◊ Compar. Cearșafurile de paturi, albe ca zăpada (COCEA). ◊ Fig. Zăpezile uitării (BEN.). 2 (chim.) Zăpadă carbonică (sau de dioxid de carbon) = dioxid de carbon în stare solidă; gheață uscată. • pl. zăpezi, /de la zăpădi, prin derivare regresivă.

ZĂPADĂ, zăpezi, s. f. 1. Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0° C; omăt, nea, ninsoare. 2. (Chim.; în sintagma) Zăpadă carbonică = bioxid de carbon în stare solidă. – Cf. sl. zapadati „a cădea”.

ZĂPADĂ, zăpezi, s. f. Precipitație atmosferică în formă de fulgi albi, compuși din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi; omăt, nea. Lîngă drum bătut de sănii, Unde malul stă să cadă, Vede urme de dihănii înstelate pe zăpadă. TOPÎRCEANU, B. 17. Zăpada e pînă la brîu și ninge mereu, mărunt și cu temei. CARAGIALE, O. VII 454. Două iepe albe ca zăpada și iuți ca focul se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței. CREANGĂ, P. 106. S-a dus zăpada aibă de pe întinsul țării. ALECSANDRI, O. 174. Zăpada mieilor v. miel. ◊ Fig. (Cu aluzie la felul cum acoperă ninsoarea obiectele) Se vor așterne peste noi în straturi nepătrunse Zăpezile uitării. BENIUC, V. 32. (Cu aluzie la culoarea albă a ninsorii) La țărm corabia oprită E ninsă de zăpada lunii, Și marea tace odihnită De biciuirile furtunii. MACEDONSKI, O. I 153. Prin ei curge rumenirea, mîndră ca de trandafiri, Și zăpada viorie din obrajii tăi subțiri. EMINESCU, O. I 83.

ZĂPADĂ, zăpezi, s. f. Precipitație atmosferică în formă de fulgi albi, compuși din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi; omăt, nea. – Slav (comp. v. sl. zapadati „a cădea”).

ZĂPADĂ ~ezi f. Precipitație atmosferică sub formă de fulgi albi (compuși din cristale de gheață), ce se așterne pe pământ; omăt; nea. Strat de ~. [G.-D. zăpezii] /<sl. zapada

zăpadă f. apă înghețată ce cade din nori ca niște fulgi albi și ușori. [Slav. ZAPADŬ, cădere (lit. ce cade din cer)].

zăpádă f., pl. ezĭ (vsl. zapadŭ, cădere, d. padati, pasti, a cădea; rus. západ, occident, zapadátĭ, zapástĭ, a cădea pe, a apune, a se pune la pîndă. V. năpădesc). Vest. Fulgĭ albĭ compușĭ din cristale de gheață care cad ĭarna din norĭ, așa cum vara cade ploaĭa. Alb ca zăpada, foarte alb. – În est omăt. Vechĭ neaŭă. V. troĭan.

MUNTELE NU SE TEME DE ZĂPADĂ = Un om vrednic birue nevoile.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăpa s. f., g.-d. art. zăpezii; pl. zăpezi

zăpa s. f., g.-d. art. zăpezii; (ninsori) pl. zăpezi

zăpa s. f., g.-d. art. zăpezii; (ninsori) pl. zăpezi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂPA s. 1. (MET.) nea, ninsoare, omăt. (A nins și ~ acoperă câmpia.) 2. (CHIM.) zăpadă de bioxid de carbon = gheață uscată.

ZĂPA s. (MET.) nea, ninsoare, omăt. (A nins și ~ acoperă cîmpia.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zăpadă (-pezi), s. f. – Nea, omăt. Sl. zapadŭ „cădere” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 211; Conev 38), cu sensul propriu din rom. (Philippide, II, 80), cf. bg. zapad „Apus”. – Der,. înzăpezi (var. înv. zăpăzi), vb. (a se acoperi cu zăpadă; a bloca cu zăpadă un drum); zăpădos, adj. (cu zăpadă).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ZĂPADĂ. Subst. Zăpadă, nea (înv., reg. și poetic), omăt (pop.), ninsoare, ometiță (reg.); ninsoare, ningău (pop.), fulguială, fulguire, fulguit; lapoviță; înzăpezire (rar), întroienire (rar), troienire, nămețire (pop.). Viscol, viscoleală, viscolire, viscolitură, vifor (pop.), viforeală (pop.), viforîre (pop.), viforniță (pop.). Troian, nămete. Fulg (de zăpadă, de nea), fulguleț (dim.). Avalanșă, lavină. Derdeluș, săniuș. Pîrtie. Schi; sanie, săniuță (dim.); bob. Om de zăpadă. Adj. De zăpadă; nins, neios (înv. și reg.); înzăpezit, întroienit, troienit, nămețit (pop.); zăpădos (rar), viscolit. Vb. A ninge, a cădea zăpadă; a fulgui, a cădea fulgi de zăpadă; a înzăpezi, a întroieni, a troieni, a nămeți (pop.), a omeți (reg.). A se înzăpezi, a se întroieni, a se troieni, a se omeți (reg.). V. fenomene atmosferice.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAIS OÙ SONT LES NEIGES D’ANTAN? (fr.) dar unde-s zăpezile de altădată? – Villon, „Balade des dames du temps jadis”. Vers celebru. Evocarea nostalgică a unor vremuri de demult și pentru totdeauna apuse.

Viburnum opulus forma Roseum L. (var. sterile DC.). Varietate care are toate florile sterile, dispuse în umbele sau capitule sferice, mari, albe, ce apar primăvara tîrziu-vara devreme. Datorită inflorescenței sale globuloase și a coloritului este cunoscută sub numele de « Boule de neige» (« Bulgăre de zăpadă ») întîlnit des în parcuri și grădini. Are port scund și frunze pestrițe.

Où sont les neiges d’antan? (fr. „Unde sînt zăpezile de altădată?”) – vers vestit al lui François Villon din Ballade des dames du temps jadis (Balada doamnelor de altădată). După fiecare strofă, versul de mai sus revine ca un refren. În această baladă, care numără cinci secole, poetul se întreabă de ce să mai vorbim despre Flora, Thaïs, Eho și alte „dames du temps jadis”, a căror frumusețe era dumnezeiască? Unde sînt ninsorile de odinioară? Adică, a vorbi despre ceea ce a fost, e ca și cum am vorbi despre nămeții din anii trecuți. Dar acest înțeles inițial s-a topit o dată cu… zăpezile de atunci și a răsărit al doilea sens al versului: prin où sont les neiges d’antan? se înțelege astăzi: unde sînt vremurile de odinioară? – expresie care însoțește regretul celor ce trăiesc din amintiri despre timpuri, întîmplări, ființe care au dispărut pentru totdeauna. De altfel, antan e contras din cuvintele latinești ante annum (anul dinainte), adică: timpul trecut. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zăpadă s. f. sg. (tox.) cocaină.

Albă ca Zăpada expr. (tox.) cocaină

Intrare: zăpadă
substantiv feminin (F67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăpa
  • zăpada
plural
  • zăpezi
  • zăpezile
genitiv-dativ singular
  • zăpezi
  • zăpezii
plural
  • zăpezi
  • zăpezilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăpa, zăpezisubstantiv feminin

  • 1. Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0°C. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Lîngă drum bătut de sănii, Unde malul stă să cadă, Vede urme de dihănii înstelate pe zăpadă. TOPÎRCEANU, B. 17. DLRLC
    • format_quote Zăpada e pînă la brîu și ninge mereu, mărunt și cu temei. CARAGIALE, O. VII 454. DLRLC
    • format_quote Două iepe albe ca zăpada și iuți ca focul se sprijineau mai totdeauna de oiștea căruței. CREANGĂ, P. 106. DLRLC
    • format_quote S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării. ALECSANDRI, O. 174. DLRLC
    • format_quote figurat (Cu aluzie la felul cum acoperă ninsoarea obiectele) Se vor așterne peste noi în straturi nepătrunse Zăpezile uitării. BENIUC, V. 32. DLRLC
    • format_quote figurat Cu aluzie la culoarea albă a ninsorii: DLRLC
      • format_quote La țărm corabia oprită E ninsă de zăpada lunii, Și marea tace odihnită De biciuirile furtunii. MACEDONSKI, O. I 153. DLRLC
      • format_quote Prin ei curge rumenirea, mîndră ca de trandafiri, Și zăpada viorie din obrajii tăi subțiri. EMINESCU, O. I 83. DLRLC
  • chat_bubble chimie (în) sintagmă (numai) singular Zăpadă carbonică = bioxid de carbon în stare solidă; gheață uscată. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.