10 definiții pentru împestrițat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPESTRIȚAT, -Ă, împestrițați, -te, adj. Care a devenit pestriț; amestecat. – V. împestrița.
ÎMPESTRIȚAT, -Ă, împestrițați, -te, adj. Care a devenit pestriț; amestecat. – V. împestrița.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împestrițat1 sn [At: DA ms / V: ~pis~ / Pl: ~uri / E: împestrița] 1-2 Împestrițare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împestrițat2, ~ă [At: BĂLCESCU, M. V. 554 / V: ~pis~, pestrițat / Pl: ~ați, ~e / E: împestrița] 1 a Care are culori diferite amestecate neomogen Si: împistricit (1), împistrit2 (1), pestriț. 2 a (Pex) Constituit din elemente variate, nepotrivite Si: pestriț. 3 sm Om răutăcios.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPESTRIȚAT, -Ă, împestrițați, -te, adj. Pestriț, amestecat. Limbă împestrițată. ▭ Pe acest Pod al Mogoșoaiei mișună... o lume împestrițată. CAMIL PETRESCU, O. II 556.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împistrițat1 sn vz împestrițat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împistrițat2, ~ă a vz împestrițat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPESTRIȚAT adj. 1. v. bălțat. 2. v. amestecat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPESTRIȚAT adj. 1. pestriț. (Un animal ~.) 2. amestecat, diferit, eterogen, felurit, pestriț, variat, (reg.) mistreț. (O mulțime ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂPTĂMÂNA ÎMPESTRIȚATĂ s. v. cârneleagă, harți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
săptămâna împestrițată s. v. CÎRNELEAGĂ. HARȚI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
împestrițat, împestrițatăadjectiv
-
- Limbă împestrițată. DLRLC
- Pe acest Pod al Mogoșoaiei mișună... o lume împestrițată. CAMIL PETRESCU, O. II 556. DLRLC
-
etimologie:
- împestrița DEX '98 DEX '09