6 definiții pentru înciudat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCIUDAT, -Ă, înciudați, -te, adj. Plin de ciudă; ciudos. – V. înciuda.
ÎNCIUDAT, -Ă, înciudați, -te, adj. Plin de ciudă; ciudos. – V. înciuda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înciudat, ~ă a [At: CREANGĂ, A. 53 / V: ~dit / Pl: ~ați, ~e / E: înciuda] Cuprins de ciudă Si: ciudos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCIUDAT, -Ă, înciudați, -te, adj. Plin de ciudă; supărat, necăjit. Ilie Zăganu își mușca încet buza de sus, frămîntînd-o înciudat. MIHALE, O. 161. Bercu s-a întors înciudat. GALAN, Z. R. 266. Măi, anapăda lucru ș-aista! zic eu, înciudat. CREANGĂ, A. 53.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înciudit, ~ă a vz înciudat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCIUDAT adj. necăjit, supărat. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCIUDAT adj. necăjit, supărat. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: înciudat
înciudat adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înciudit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
înciudat, înciudatăadjectiv
-
- Ilie Zăganu își mușca încet buza de sus, frămîntînd-o înciudat. MIHALE, O. 161. DLRLC
- Bercu s-a întors înciudat. GALAN, Z. R. 266. DLRLC
- Măi, anapăda lucru ș-aista! zic eu, înciudat. CREANGĂ, A. 53. DLRLC
-
etimologie:
- înciuda DEX '98 DEX '09