încorpora vt [At: HAMANGIU, C. C. 125 / V: in~ / Pzi: ~rez / E: fr encorporer, it incorporare] 1 A uni mai multe corpuri într-unul singur Si: a alipi. 2 A anexa, a subordona un ținut, o provincie la o țară. 3 (Fig) A întrupa. 4 A încadra recruții într-o unitate militară, pentru efectuarea stagiului militar. 5 A îngloba.

ÎNCORPORA, încorporez, vb. I. Tranz. 1. A absorbi, a îngloba, a cuprinde sau a închide în sine. Am văzut cu toții că noua realitate creată de partidul bolșevicilor care încorporează rațiunea și voința maselor... ne oferă un dar sublim. SAHIA, U.R.S.S. 163. ♦ (Cu privire la o țară, o provincie etc.) A alipi, a anexa. 2. (Cu privire la recruți) A încadra într-o unitate militară pentru facerea stagiului. Văraru... a fost încorporat, mi se pare, mai mult în glumă. CAMIL PETRESCU, U. N. 243.

ÎNCORPORA vb. I. tr. 1. A absorbi, a îngloba, a cuprinde în sine. ♦ A alipi, a anexa (un teritoriu, o provincie); a incorpora. 2. A încadra (un recrut) pentru stagiu în armată. [Cf. fr. incorporer, lat. incorporare].^[1]

ÎNCORPORA vb. tr. 1. a absorbi, a îngloba, a cuprinde în sine. ◊ a anexa (un teritoriu). 2. a încadra într-o unitate pentru efectuarea stagiului militar. (< fr. incorporer, lat. incorporare)

A ÎNCORPORA ~ez tranz. 1) A introduce ca parte componentă (într-un tot); a uni cu alte elemente pentru a forma un corp; a îngloba; a include. 2) (teritorii) A alipi cu forța; a anexa. 3) (recruți) A înscrie în efectivul armatei; a înrola; a angaja. /<fr. incorporer, lat. incorporare^[1]

incorpora v vz încorpora

INCORPORA vb. I. tr. A încorpora (1). [< fr. incorporer].

incorporà v. a uni într’un singur corp de trupe: a incorpora recruții.

*în- și incorporéz v. tr. (lat. in-córporo, -áre, d. in, în, și corpus, corp). Alipesc, anexez, întrupez: Dacia a fost încorporată imperiuluĭ roman (saŭ și în imperiu roman). Reproduc, reprezent, încarnez, întrupez: acest om încorporează șarlatanu politic. Bag în regiment (corp): a incorpora niște recruțĭ. V. refl. Mă întrupez. V. însumez.

!încorpora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încorporez, 3 încorporează; conj. prez. 1 sg. să încorporez, 3 să încorporeze

!încorpora/incorpora (a ~) vb., ind. prez. 3 încorporează/incorporează

încorpora vb., ind. prez. 1 sg. încorporez, 3 sg. și pl. încorporează^[1]

incorpora v. încorpora

încorporez.

ÎNCORPORA vb. v. incarna, întruchipa, întrupa.^[1]

ÎNCORPORA vb. I. 1. v. îngloba. 2. v. absorbi. 3. v. anexa. II. (MIL.) a înrola, a recruta, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a șorozi, (înv., prin Transilv. și Ban.) a asenta. (Au fost ~ la infanterie.)^[1]

încorpora vb. v. INCARNA. ÎNTRUCHIPA. ÎNTRUPA.

ÎNCORPORA vb. 1. a include, a integra, a introduce, a îngloba. (A ~ ceva în masa unei substanțe.) 2. a absorbi, a aspira, a înghiți, a resorbi, a sorbi, a suge, a trage. (Pămîntul ~ apa de precipitații.) 3. a alipi, a anexa, a atașa, (înv.) a întrupa, a lipi. (A ~ un teritoriu străin.) 4. (MIL.) a înrola, a recruta, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a șorozi, (înv., prin Transilv. și Ban.) a asenta. (Au fost ~ la infanterie.)