7 definiții pentru îndemnare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDEMNARE, îndemnări, s. f. Acțiunea de a (se) îndemna; îndemn. – V. îndemna.
îndemnare sf [At: PRAV. MOLD. 88/2 / Pl: ~nări / E: îndemna] 1-2 Silire a unui animal (de a porni sau) de a merge mai repede Si: (înv) îndemnătură (1-2). 3 Convingere a unei persoane de a face un lucru Si: impulsionare, îndemn (2), stimulare, (înv) îndemnătură (3). 4 (Înv) Îmbiere. 5 (Pop) Hotărâre de a săvârși o acțiune, de a se apuca de ceva în urma unei stimulări. 6 Chemare la o acțiune. 7 (Rar) Îmboldire reciprocă într-o întrecere. 8 (Pgn) Constrângere. 9 (Înv) Provocare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDEMNARE, îndemnări, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) îndemna; îndemn. – V. îndemna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNDEMNARE, îndemnări, s. f. (Rar) Acțiunea de a îndemna; îndemn. Făt-Frumos se sculă de la masă și, după îndemnarea babei, se duse să-și aleagă calul. EMINESCU, N. 22.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îndemnare s. f., g.-d. art. îndemnării; pl. îndemnări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îndemnare s. f., g.-d. art. îndemnării; pl. îndemnări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndemnare s. f., g.-d. art. îndemnării; pl. îndemnări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
îndemnare, îndemnărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) îndemna. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îndemn
- Făt-Frumos se sculă de la masă și, după îndemnarea babei, se duse să-și aleagă calul. EMINESCU, N. 22. DLRLC
-
etimologie:
- îndemna DEX '98 DEX '09