15 definiții pentru îngrețoșa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGREȚOȘA, îngrețoșez, vb. I. Refl. și tranz. A avea sau a produce cuiva o senzație de greață. ♦ Fig. A (se) scârbi, a (se) dezgusta. – În + grețos.

ÎNGREȚOȘA, îngrețoșez, vb. I. Refl. și tranz. A avea sau a produce cuiva o senzație de greață. ♦ Fig. A (se) scârbi, a (se) dezgusta. – În + grețos.

îngrețoșa [At: P. MAIOR, IST. 62/31 / Pzi: ez / E: în- + grețos] 1-2 vtr (A produce cuiva sau) a avea o senzație de greață Si: (înv) a (se) îngreța (1-2), a se îngrețălui (1-2). 3-4 vtr (Fig) A (se) dezgusta.

ÎNGREȚOȘA, îngrețoșez, vb. I. Refl. A simți greață, scîrbă; a se scîrbi, a se dezgusta. Moșneagul își învăța fata... să nu se îngrețoșeze, nici să nu se sfiască de nimică. SBIERA, P. 206. Făt-Frumos, nu te răsti așa rău la mine, nici te îngrețoșa de vederea mea, zise calul cu viers dulce, că mult bine pot să-ți fac. POPESCU, B. II 11. ♦ Tranz. A face ca cineva să fie cuprins de greață; a dezgusta pe cineva.

A ÎNGREȚOȘA ~ez tranz. A face să se îngrețoșeze. /în + grețos

A SE ÎNGREȚOȘA mă ~ez intranz. 1) A fi cuprins de greață; a avea o senzație de greață. 2) fig. A fi cuprins de scârbă, de adânc dezgust; a se scârbi; a se dezgusta. /în + grețos

îngrețoșà v. a se face cuiva greață, a se desgusta. [V. grețos].

îngrețoșéz v. tr. (d. grețos). Fac pe cineva să-ĭ fie greață. V. refl. Simt greață de ceva, mă dezgust. – Vechĭ mă îngrețez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngrețoșa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. îngrețoșez, 3 îngrețoșea, 1 pl. îngrețoșăm; conj. prez. 1 sg. să îngrețoșez, 3 să îngrețoșeze; ger. îngrețoșând

îngrețoșa (a ~) vb., ind. prez. 3 îngrețoșează, 1 pl. îngrețoșăm; conj. prez. 3 îngrețoșeze; ger. îngrețoșând

îngrețoșa vb., ind. prez. 1 sg. îngrețoșez, 3 sg. și pl. îngrețoșează, 1 pl. îngrețoșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrețoșeze; ger. îngrețoșând

îngrețoșa (ind. prez. 3 sg. și pl. îngrețoșează, 1 pl. îngrețoșăm, ger. îngrețoșînd)

îngrețoșez, -șează 3, -șam 1 imp., -șător adj. v.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGREȚOȘA vb. 1. a se scârbi, (reg.) a se silnici. (S-a ~ de atâta mâncare.) 2. v. dezgusta.

ÎNGREȚOȘA vb. 1. a se scîrbi, (reg.) a se silnici. (S-a ~ de atîta mîncare.) 2. a (se) dezgusta, a (se) sătura, a (se) scîrbi, (reg.) a (se) scîrboli, (Mold. și Bucov.) a (se) lehămeti, a (se) lehămetisi, a (se) lehămetui, (înv.) a (se) îngreța, a (se) îngrețălui, (fam. fig.) a (se) acri. (S-a ~ de tot ce-a văzut acolo.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îngrețoșa, îngrețoșez, vb. refl. – A i se face cuiva greață (de ceva), a se dezgusta. – Din în- + grețos (< greață) (Șăineanu, Scriban; DEX, MDA).

Intrare: îngrețoșa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngrețoșa
  • ‑ngrețoșa
  • îngrețoșare
  • ‑ngrețoșare
  • îngrețoșat
  • ‑ngrețoșat
  • îngrețoșatu‑
  • ‑ngrețoșatu‑
  • îngrețoșând
  • ‑ngrețoșând
  • îngrețoșându‑
  • ‑ngrețoșându‑
singular plural
  • îngrețoșea
  • ‑ngrețoșea
  • îngrețoșați
  • ‑ngrețoșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngrețoșez
  • ‑ngrețoșez
(să)
  • îngrețoșez
  • ‑ngrețoșez
  • îngrețoșam
  • ‑ngrețoșam
  • îngrețoșai
  • ‑ngrețoșai
  • îngrețoșasem
  • ‑ngrețoșasem
a II-a (tu)
  • îngrețoșezi
  • ‑ngrețoșezi
(să)
  • îngrețoșezi
  • ‑ngrețoșezi
  • îngrețoșai
  • ‑ngrețoșai
  • îngrețoșași
  • ‑ngrețoșași
  • îngrețoșaseși
  • ‑ngrețoșaseși
a III-a (el, ea)
  • îngrețoșea
  • ‑ngrețoșea
(să)
  • îngrețoșeze
  • ‑ngrețoșeze
  • îngrețoșa
  • ‑ngrețoșa
  • îngrețoșă
  • ‑ngrețoșă
  • îngrețoșase
  • ‑ngrețoșase
plural I (noi)
  • îngrețoșăm
  • ‑ngrețoșăm
(să)
  • îngrețoșăm
  • ‑ngrețoșăm
  • îngrețoșam
  • ‑ngrețoșam
  • îngrețoșarăm
  • ‑ngrețoșarăm
  • îngrețoșaserăm
  • ‑ngrețoșaserăm
  • îngrețoșasem
  • ‑ngrețoșasem
a II-a (voi)
  • îngrețoșați
  • ‑ngrețoșați
(să)
  • îngrețoșați
  • ‑ngrețoșați
  • îngrețoșați
  • ‑ngrețoșați
  • îngrețoșarăți
  • ‑ngrețoșarăți
  • îngrețoșaserăți
  • ‑ngrețoșaserăți
  • îngrețoșaseți
  • ‑ngrețoșaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngrețoșea
  • ‑ngrețoșea
(să)
  • îngrețoșeze
  • ‑ngrețoșeze
  • îngrețoșau
  • ‑ngrețoșau
  • îngrețoșa
  • ‑ngrețoșa
  • îngrețoșaseră
  • ‑ngrețoșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngrețoșa, îngrețoșezverb

  • 1. A avea sau a produce cuiva o senzație de greață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat A (se) scârbi, a (se) dezgusta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Moșneagul își învăța fata... să nu se îngrețoșeze, nici să nu se sfiască de nimică. SBIERA, P. 206. DLRLC
      • format_quote Făt-Frumos, nu te răsti așa rău la mine, nici te îngrețoșa de vederea mea, zise calul cu viers dulce, că mult bine pot să-ți fac. POPESCU, B. II 11. DLRLC
etimologie:
  • În + grețos DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.