între² pp [At: COD. VOR. 72/12 / E: lat ante] (Înv) 1 În fața. 2 În dreptul. 3 Lângă. 4 (Îlav) ~ ochi În fața ochilor. 5 (Trs; îls) ~ ușă Ogradă. 6 (Îe) Să nu mai dea ~ ochi Să nu se mai vadă unul cu altul. 7 (Îlpp) ~ lumea feței (sau ochilor) Înaintea cuiva. 8 (Înv) Spre. 9 Față de.

între¹ pp [At: COD. VOR., ap. DA / E: ml inter] 1 Arată starea sau mișcarea în spațiul care desparte două puncte sau două ființe. 2 În locul dintre. 3-4 (Îlav) ~ drumuri (sau uliți) Loc unde (se despart sau) se întâlnesc două sau mai multe drumuri. 5-6 (Îlav) ~ văi Loc în care se întâlnesc două sau mai multe (râuri sau) văi. 7 (Trs) În. 8 În mijlocul... 9 (Nob) Cu... 10 (Cu sens partitiv) Dintre. 11 (Reg) Pe. 12 (Înv) Întru. 13 (Înv) Peste. 14 Împreună cu... 15 Afară de... 16 Deosebit de... 17 Pe lângă. 18-19 Se referă la (momentul sau) durata dintre două momente de timp cunoscute. 20 În timpul... 21 În intervalul de timp dintre... 22 (Îlav) ~ acestea sau ~ timp În intervalul de timp scurs de la o întâmplare. 23 Exprimă reciprocitatea. 24 Unul pe altul. 25-26 (Îe) ~olaltă Unul (cu sau) pe altul. 27 (Îs) A împărți ~ A împărți la. 28 Indică o aproximare. 29 (Înv; îe) L-a prins cu coada ~ ușă L-a prins cu minciuna. 30 (Îe) E ~ baros și nicovală Se află la mare strâmtoare. 31 (Îe) A pleca (sau a ieși, a fugi, a se duce, a se întoare) cu coada ~ picioare A fi rușinat. 32 (Înv; îe) Cine se amestecă ~ tărâțe îl mănâncă porcii Cine stă între proști, suferă același tratament ca aceștia. 33 (Îe) A murit de foame ca țiganu ~ pâini Se zice despre cei ce nu pot lua o hotărâre.

ÎNTRE² prep. 1. (Introduce un complement care arată locul) a) În locul dintre... Între munți înlîlni doi zmei. ISPIRESCU, L. 19. Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. Cît e zare de zărit Între nord și răsărit. ALECSANDRI, P. II 14. Este-un deal mare-ntre noi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 60. ◊ Expr. A fi între ciocan și nicovală v. ciocan. Cu coada între picioare v. coadă. ◊ (În legătură cu substantive abstracte) L-au lăsat luptîndu-să între moarte și viață. DRĂGHICI, R. 11. b) Printre, în mijlocul, în sînul. Mergea... Să moară-ntre străini! COȘBUC, P. I 233. Și era una la părinți Și mîndră-n toate cele, Cum e fecioara între sfinți Și luna între stele. EMINESCU, O. I 167. Ei introduseră între dînșii cele dintîi cunoștințe de agricultură. BĂLCESCU, O. II 12. Este tînăr între tineri și bătrîn între bătrîni. PANN, P. V. III 147. Mîndra mea, pe lume una, Cumu-i între stele luna! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 35. c) Pe. Se mută de pe un pat pe altul zgribulit, cu pardesiul între umeri. C. PETRESCU, Î. II 242. Își ia cojocul între umere și biciul în mînă, și tiva, băiete! CREANGĂ, P. 114. 2. (Introduce un complement care arată timpul) În intervalul dintre... Bată-te, bădiță, bată Zilele toate deodată, Cele două zile grele, Care-i sîmbăta-ntre ele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 257. ◊ Loc. adv. Între timp sau între acestea = în răstimp, în intervalul acesta. Gheorghe Eminovici căpătase într-acestea copii, patru băieți și două fete. CĂLINESCU, E. 18. Între acestea veni seara. ISPIRESCU, L. 39. 3. (Servește la formarea partitivelor) Dintre. Între toți oamenii... numai un pădurari se bizuiește la treaba asta. CREANGĂ, P. 211. Dar pentru ce orașul atît de strălucit, Acum între orașe e cel mai umilit? ALEXANDRESCU, M. 10. 4. (Exprimă reciprocitatea) Unul cu altul (sau unii cu alții). Ce să facă dracii? Se sfătuiesc între dînșii. CREANGĂ, P. 48. Zimbiră între dînșii bătrînii tăi prieteni. EMINESCU, O. I 91. Fu atunci o dispută între săcui. BĂLCESCU, O. II 259. 5. (În legătură cu verbul «a împărți») La. Cîștigul s-a împărțit între participanți.

ÎNTRE prep. 1) (exprimă un raport spațial, indicând spațiul sau locul dintre două sau mai multe obiecte sau persoane) În locul dintre; printre. Între Nistru și Prut. Satul este așezat între două dealuri. S-a dus între străini. 2) (exprimă un raport temporal, indicând intervalul de timp) În intervalul dintre... Luăm prânzul între orele 13 și 14. ◊ Între timp în intervalul de timp; în răstimp. 3) (exprimă un raport de reciprocitate și formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte sau atribute) Dintre. 4) (exprimă un raport distributiv și formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte) La. Premiul a fost împărțit între membrii colectivului. [Sil. în-tre] /<lat. inter

între prep. 1. în mijlocul: între nori; 2. indică un interval ce separă: între azi și mâine, între București și Iași; 3. în: într’adins. [Lat. INTRA].

între prep. (lat. ĭnter, pv. fr. sp. pg. entre). În mijlocu altora, avînd la dreapta și la stînga saŭ înainte și înapoĭ alțiĭ: Basarabia e așezată între Prut și Nistru, dușmaniĭ eraŭ prinșĭ între două focurĭ, între noĭ și voĭ e un rîŭ saŭ (fig.) o mare diferență, între 2 și 4 e 3. Pintre, pin: eŭ am petrecut mult timp între străinĭ. Dintre: între toțĭ nu s’a găsit nicĭ unu care să plece. Arată reciprocitatea: noĭ petrecem între noĭ, în războaĭele civile cetățeniĭ se bat între eĭ (saŭ unu cu altu). În compozițiune cu unele verbe (după fr. entre), înseamnă: 1. „pe jumătate, puțin”: ușă întredeschisă, 2. „unu pe altu, între eĭ”: liniile se întretaĭe. – În Ban. întră. Cp. cu către, cătră.

între prep. (a distinge ~ datorie și pasiune; ~ mine și tine)

între prep.

între prep.

ÎNTRE prep. v. asupra, către, înspre, la, pe, spre.

ÎNTRE prep. 1. v. printre. 2. (înv.) înde. (Se consultau ~ ei.) 3. v. dintre.

ÎNTRE prep. 1. printre. (Trăiește ~ străini.) 2. (înv.) înde. (Se consultau ~ ei.) 3. din, dintre, printre. (Cel mai bun ~ toți.)

între prep. v. ASUPRA. CĂTRE. ÎNSPRE. LA. PE. SPRE.

între prep. – În locul dintre, în mijlocul a. – Mr. (n)tră, megl. antri, istr. ăntre. Lat. inter (Pușcariu 890; Candrea-Dens., 878; REW 4485a; DAR; cf. Moser 434), cf. it. tra, prov., fr., sp., port. entre. În trecut, s-a confundat cu lat. ante; s-a folosit pînă în sec. XVII cu sensul „în fața, în prezența cuiva”. – Der. dintre, prep., comp. cu de (diferența de sens constă în aceea că între indică poziția, iar dintre proveniența: între toți; dintre toți; printre, prep.; comp. cu prin (după Candrea-Scriban, 880, din lat. per inter). Se folosește de asemenea ca pref. neol., înlocuind fr. entre-.

ZWISCHEN UNS SEI WAHRHEIT (germ.) între noi fie adevărul – Goethe, „Iphigenia auf Tauris”, act III, scena 1.

cu coada între picioare expr. spășit, pocăit.