întâlnire sf [At: CONACHI, P. 85 / V: ~tăl~ / Pl: ~ri / E: întâlni] 1 Nimerire a cuiva sau a ceva Si: întâlniș (1), întâlnit¹ (1). 2-3 Întrevedere cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile Si: întâlniș (2-3), întâlnit¹ (2-3), (îrg) întâmpinare (3), întâmpinat¹ (2). 4 Aflare în prezența cuiva sau a ceva Si: întâlnit¹ (4). 5-6 (Intersectare sau) tangență într-un punct a liniilor geometrice sau topografice Si: întâlnit¹ (5-6). 7 Competiție sportivă.

ÎNTÂLNIRE ~i f. 1) v. A ÎNTÂLNI și A SE ÎNTÂLNI. 2) Competiție sportivă; meci. /v. a întâlni

întălnire sf vz întâlnire

ÎNTÎLNIRE, întîlniri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) întîlni; p. ext. întrevedere. Tocmai cînd soarele e dasupra amiezului, ea sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. De mult doream să am o întîlnire cu d-ta. ALECSANDRI, T. 312. Puțină vreme după întîlnirea ce am văzut că a avut cu ea... îi scrise. NEGRUZZI, S. I 25. 2. (Sport) Întrecere, meci, partidă. Azi s-a disputat întîlnirea de hochei pe gheață. ▭ Cu genunchii goi și tricoul vărgat, alb și portocaliu, proaspăt întors de la o întîlnire-antrenament. C. PETRESCU, Î. II 216.

întâlnire-dezbatere s. f. Întâlnire la care se dezbat anumite probleme ◊ „De curând, Mediașul a găzduit o interesantă întâlnire-dezbatere a teatrelor populare.” Sc. 26 XII 73 p. 6. ◊ „Din inițiativa unui grup de foști luptători în rezistența franceză, a avut loc la Paris o întâlnire-dezbatere pe tema «Spania astăzi».” R.l. 4 VI 76 p. 8 (din întâlnire + dezbatere)

întălnire f. 1. împreunare a două persoane sau lucruri cari merg în sens invers; 2. ciocnire a două corpuri înarmate; 3. întrevedere.

întîlníre f. Acțiunea de a saŭ de a te întîlni. Întrevedere. Cĭocnire, încăĭerare în duel saŭ în războĭ.

întâlnire s. f., g.-d. art. întâlnirii; pl. întâlniri

întâlnire s. f., g.-d. art. întâlnirii; pl. întâlniri

întâlnire s. f., g.-d. art. întâlnirii; pl. întâlniri

ÎNTÂLNIRE s. 1. (franțuzism) rendez-vous. (N-a venit la ~.) 2. v. întrevedere. 3. adunare, (înv.) împreunare. (~ candidatului cu alegătorii.) 4. v. meci.

ÎNTÎLNIRE s. 1. întrevedere, (pop.) vedere, (înv.) tîlniș. (O ~ fructuoasă între...) 2. adunare, (înv.) împreunare. (~ candidatului cu alegătorii.) 3. (SPORT) dispută, întrecere, joc, meci, partidă. (~ a durat doar trei minute.)

a avea o întâlnire expr. (tox. – d. un consumator de droguri) a face cunoștință cu un vânzător de droguri

A PUNE LA CALE O ÎNTÂLNIRE AMOROASĂ a avea o ciocnire la borcan, a se învârti de un sentiment, a rula un sentiment.

întâlnire de gradul trei expr. (adol.) întâlnire între fete care se sărută și se strâng în brațe, într-un simulacru de lesbianism.