opțiuni
  • info

13 definiții pentru școlar (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘCOLAR, -Ă, școlari, -e, s. m., adj. 1. S. m. Elev al unei școli (1). 2. Adj. Care ține de școală (1), privitor la școală sau la școlari (1). – Școală + suf. -ar.

ȘCOLAR, -Ă, școlari, -e, s. m., adj. 1. S. m. Elev al unei școli (1). 2. Adj. Care ține de școală (1), privitor la școală sau la școlari (1). – Școală + suf. -ar.

școlar, ~ă [At: CARTE TREB. II, 4/2 / V: (înv) scoler, scoleriu, sho~, sholariu, sholer, (îrg) ișc~, ~iu, ~Ier, ~leriu smf (înv) sc~ a / Pl: ~i, ~e / E: școală + -ar] 1 smf Elev al unei școli (1) Si: (îvr) școlean. 2 sm (Înv) Discipol. 3-4 a Care ține de școală (1) sau de școlari (1). 5-6 a Școlăresc (1-2).

ȘCOLAR2, -Ă, școlari, -e adj. Care ține de școală, care privește școala sau pe școlari. An școlar. Rechizite școlare. ▭ Toți copiii de vîrstă școlară vor fi cuprinși în școli. REZ. HOT. I 298. Comitet școlar v. comitet.

ȘCOLAR, -Ă I. adj. referitor la școală; propriu învățământului. II. s. m. elev. (după fr. scolaire)

ȘCOLAR1 ~ă (~i, ~e) Care ține de școală; propriu școlii. An școlar. /școală + suf. ~ar

2) școlár, -ă adj. (lat. scholaris, fr. scolaire cu ș din școală). De școală, scolastic: an, revizor școlar; cărțĭ școláre. – Maĭ rar, noŭ, și scolar.

scolar2, ~ă a vz școlar corectat(ă)

scolár V. școlar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

școlar adj. m., s. m., pl. școlari; adj. f. școlară, pl. școlare

școlar1 adj. m., pl. școlari; f. școlară, pl. școlare

școlar s. m., adj. m., pl. școlari; f. sg. școlară, pl. școlare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘCOLAR adj., s. 1. adj. școlăresc. (Viața ~.) 2. adj. (înv.) scolastic, scolasticesc. (Sfârșitul anului ~.) 3. adj. didactic. (Programă ~.) 4. s. elev.

ȘCOLAR adj., s. 1. adj. școlăresc. (Viața ~.) 2. adj. (înv.) scolastic, scolasticesc. (Sfîrșitul anului ~.) 3. adj. didactic. (Programă ~.) 4. s. elev, (înv.) scolastic, ucenic. (Profesorul și ~ii săi.)

Intrare: școlar (adj.)
școlar2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • școlar
  • școlarul
  • școlaru‑
  • școlară
  • școlara
plural
  • școlari
  • școlarii
  • școlare
  • școlarele
genitiv-dativ singular
  • școlar
  • școlarului
  • școlare
  • școlarei
plural
  • școlari
  • școlarilor
  • școlare
  • școlarelor
vocativ singular — —
plural — —
scolar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

școlar, școlarăadjectiv

  • 1. Care ține de școală (1.), privitor la școală sau la școlari (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote An școlar. Rechizite școlare. DLRLC
    • format_quote Toți copiii de vîrstă școlară vor fi cuprinși în școli. REZ. HOT. I 298. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.