opțiuni
  • info

15 definiții pentru șuber

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUBER, șubere, s. n. 1. (Tehn.) Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze. 2. (Min.) Dispozitiv în formă de pâlnie, prevăzut cu un organ de reglare, montat la capătul inferior al unui rostogol, prin care alunecă materialul care se încarcă în vagonete. – Din germ. Schieber.

ȘUBER, șubere, s. n. 1. (Tehn.) Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze. 2. (Min.) Dispozitiv în formă de pâlnie, prevăzut cu un organ de reglare, montat la capătul inferior al unui rostogol, prin care alunecă materialul care se încarcă în vagonete. – Din germ. Schieber.

șuber sn [At: MDT / V: (reg) șibăr, ~băr, șugur / Pl: ~e / E: ger Schieber] 1 (Teh) Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze Si: registru, ventil. 2 (Min) Dispozitiv în formă de pâlnie, prevăzut cu un organ de reglare, montat la capătul inferior al unui rostogol, prin care alunecă materialul ce se încarcă în vagonete. 3 (Min; Trs; îf șubăr) Gură a rostogolului. 4 (Min; Trs; îaf) Despărțitură în suitoare, în formă de jgheab, prin care se scurge rambleul sau cărbunele. 5 (Reg) Zăvor. 6 (Reg) Stavilă la moară. 7 (Buc; Mol) Horn (1). 8 (Reg; îf șubăr) Concasor.

ȘUBER s.n. 1. (Mine) Dispozitiv în formă de pîlnie pentru încărcarea vagonetelor. 2. (Tehn.) Obturator pentru reglarea tirajului la căldările de abur și la cuptoare. [< germ. Schieber].

ȘUBER s. n. piesă mobilă în formă de placă, cu mișcare de translație ghidată, la închiderea parțială sau completă a unui orificiu ori canal prin care se scurge un fluid, un material granulat etc. (< germ. Schieber)

ȘUBER ~e n. Piesă mobilă în forma de placă ghidată, care servește la închiderea unui canal de gaz. /<germ. Scheiber

șibăr sn vz șuber

șubăr1 sn vz șuber

șugur sn vz șuber

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șuber s. n., pl. șubere

șuber s. n., pl. șubere

șuber s. n., pl. șubere

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘUBER s. v. cămin, coș, horn.

ȘUBER s. (TEHN.) registru, sertar, ventil. (~ la o conductă.)

șuber s. v. CĂMIN. COȘ. HORN.

ȘUBER s. (TEHN.) registru, sertar, ventil. (~ la o conductă.)

Intrare: șuber
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuber
  • șuberul
  • șuberu‑
plural
  • șubere
  • șuberele
genitiv-dativ singular
  • șuber
  • șuberului
plural
  • șubere
  • șuberelor
vocativ singular —
plural —
șibăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șugur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șubăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șuber, șuberesubstantiv neutru

  • 1. tehnică Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: registru sertar ventil
  • 2. mineralogie; minerit Dispozitiv în formă de pâlnie, prevăzut cu un organ de reglare, montat la capătul inferior al unui rostogol, prin care alunecă materialul care se încarcă în vagonete. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.