6 definiții pentru țundriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚUNDRIȚĂ, țundrițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țundră. – Țundră + suf. -iță.
ȚUNDRIȚĂ, țundrițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țundră. – Țundră + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
țundriță sf [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D. 471 / Pl: ~țe / E: țundră + -iță] 1-4 (Șhp) Țundrică (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚUNDRIȚĂ, țundrițe, s. f. Diminutiv al lui țundră. Umblă foamea pe uliță Îmbrăcată cu țundriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 471.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țundriță (reg.) s. f., g.-d. art. țundriței; pl. țundrițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țundriță (reg.) s. f., g.-d. art. țundriței; pl. țundrițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țundriță s. f., g,-d. art. țundriței; pl. țundrițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: țundriță
țundriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țundriță, țundrițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui țundră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Umblă foamea pe uliță Îmbrăcată cu țundriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 471. DLRLC
-
etimologie:
- Țundră + -iță. DEX '98 DEX '09