18 definiții pentru acantă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACANTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, și rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite, care imită frunzele de acantă (1). [Var.: acant s. m.] – Din fr. acanthe, lat. acanthus.

ACANTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, și rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite, care imită frunzele de acantă (1). [Var.: acant s. m.] – Din fr. acanthe, lat. acanthus.

acantă sf [At: CADE / V: acant sm / Pl: (sf) ~te, (sm) ~nți / E: fr acanthe, lat acanthus] 1 Nume dat mai multor plante erbacee decorative din familia acantaceelor, cu frunze mari și, adesea, cu spini. 2-3 Ornament arhitectonic sculptat sau pictat care imită frunza acantei (1).

ACANTĂ, acante, s. f. 1. (Bot.) Talpa-ursului. 2. Ornament arhitectonic pe capitelurile clădirilor construite în stil corintic, care imită frunzele acestei plante.

ACANTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative ale căror frunze și rădăcini sînt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic care imită frunzele acestei plante. – Fr. acanthe (lat. lit. acanthus).

ACANTĂ s.f. 1. Plantă ierboasă cu frunze mari și cu flori albe sau trandafirii, grupate în formă de spic; talpa-ursului. 2. Ornament care imită frunza acestei plante, folosit la decorarea capitelului corintic și compozit. 3. Apofiza spinoasă a vertebrelor. [Var. acant s.m. / < fr. acanthe, cf. lat. acanthus < gr. akantha – spin].

ACANTĂ s. f. 1. plantă erbacee decorativă, cu frunze mari, penate, grupate în formă de spic. 2. motiv decorativ, care stilizează frunza acestei plante. 3. apofiza spinoasă a vertebrelor. (< fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)

ACANTĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă cu frunze mari și cu flori albe sau roz grupate în formă de spic; talpa-ursului. /<fr. acanthe, lat. acanthus

ACANT s. m. v. acantă.

ACANT s. m. v. acantă.

acant sm vz acantă

*ACANT sbst. *ACANTĂ (pl.-te) sf. 1 🌿 Gen de plante din care singura speță cultivată pe la noi (Acanthus longifolius) e numită de popor „talpa-ursului” 2 💒 Ornament care imită frunza acestei plante (🖼 13) [fr. < lat.].

ACANT s.m. v. acantă.

acant m. 1. plantă spinoasă, numită obișnuit pălămidă sau brânca ursului, însemnată prin frumusețea frunzelor sale; 2. Arh. podoabă care imitează frunzele acelei plante.

*acánt m. (vgr. ákanthos d. aké vîrf, și ánthos floare). Un fel de scai meridional (acanthus mollis) cu frunze frumoase, care aŭ fost imitate ca ornament la capitelele columnelor corintiene: frunză de acant. Un copac ghimpos din Egipt numit și acacie, considerat și azi drept mimosa nilótica.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

acantă s. f., g.-d. art. acantei; pl. acante

acantă s. f., g.-d. art. acantei; pl. acante

acantă s. f., pl. acante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACANTĂ s. (BOT.; Acanthus longifolius) (pop.) talpa-ursului.

ACANTĂ s. (BOT.; Acanthus longifolius) (pop.) talpa-ursului.

Intrare: acantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acantă
  • acanta
plural
  • acante
  • acantele
genitiv-dativ singular
  • acante
  • acantei
plural
  • acante
  • acantelor
vocativ singular
plural
acant1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acant
  • acantul
  • acantu‑
plural
  • acanți
  • acanții
genitiv-dativ singular
  • acant
  • acantului
plural
  • acanți
  • acanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acantă, acantesubstantiv feminin

  • 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, și rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: talpa-ursului
  • 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite, care imită frunzele de acantă. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Apofiza spinoasă a vertebrelor. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.