8 definiții pentru acordantă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACORDANT, -Ă, acordanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. – Din germ. Akkordant.
ACORDANT, -Ă, acordanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. – Din germ. Akkordant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
acordant, ~ă smf [At: DEX2 / Pl: ~nți, ~e / E: ger Akkordant] (Rar) Persoană care execută lucrări în acord (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACORDANT, -Ă, acordanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. – Germ. Akkordant.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACORDANT, -Ă s.m. și f. (Rar) Cel care execută lucrări în acord. [< germ. Akkordant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACORDANT, -Ă s. m. f. cel care execută lucrări în acord. (< germ. Akkordant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acordantă (rar) s. f., g.-d. art. acordantei; pl. acordante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
acordantă (rar) s. f., g.-d. art. acordantei; pl. acordante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acordantă s. f., pl. acordante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
acordant, acordanțisubstantiv masculin acordantă, acordantesubstantiv feminin
- 1. Persoană care execută lucrări în acord. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
etimologie:
- Akkordant DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.