acățătoare f. 1. verigă de agățat hainele în cuiu; 2. pl. ordin de paseri care se agață pe arbori, ca gheonoaia, cucul.

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj., s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. S. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la flecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci (și la sg., f.); pasăre care face parte din acest grup. [Var.: acățător, -oare adj.] – Agăța + suf. -ător.

ACĂȚĂTOR, AGĂȚĂTOR I. adj. p. ACĂȚA. Care se acață: plante acățătoare. II. ACĂȚĂTOARE, AGĂȚĂTOARE (pl. -tori) sf. 🎩Șiret, lănțișor cusut la o haină pentru a se putea atîrna. III. ACĂȚĂTOARE, AGĂȚĂTOARE sf. pl. 🐦 Ordin de păsări din care fac parte ghionoaia, papagalul, cucul, pupăza, etc. (🖼 14).

acățătoare (= agățătoare) s. f., pl. acățători